Măsuri asumate

Icon

Principalele masuri de reforma incluse in sistemul unitar de pensii publice


Prezentarea proiectului de lege privind: „Sistemul unitar de pensii publice din Romania” / Principalele masuri de reforma incluse in sistemul unitar de pensii publice

1. O lege de pensionare unitara pentru toate categoriile profesionale

2. Modalitatea de calcul a pensiei pentru persoanele asigurate in sistemul unitar de pensii publice

3. Toate veniturile la care s-au platit contributiile de asigurari sociale de catre un asigurat la sistemul de pensii publice, se vor regasi in cuantumul pensiei

4 Corelarea varstelor standard de pensionare pentru toti asiguratii din sistemul unitar de pensii publice, cu exceptia celor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, a caror varsta standard de iesire la pensie va fi de 60 de ani)

 

5. Cresterea si egalizarea varstelor standard de pensionare si a stagiului complet de cotizare pentru barbati si femei.

6. Descurajarea pensionarilor de invaliditate, nejustificate medical

7. Finantarea indemnizatiei de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I se va asigura din bugetul de stat.

Prezentarea proiectului de lege privind: „Sistemul unitar de pensii publice din România”

Principalele măsuri de reformă incluse în sistemul unitar de pensii publice

1. O lege de pensionare unitară pentru toate categoriile profesionale

Astfel, persoanele care se pensionau în baza prevederilor altor legi de pensionare decât Legea nr. 19 din 2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, respectiv diplomaţi, personalul aeronautic civil navigant, personal auxiliar din instanţele de judecată, parlamentari, funcţionari publici parlamentari, angajaţi ai curţii de conturi, precum şi cei din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, se vor pensiona începând cu data de 1 ianuarie 2011, în baza unei singure legi, o lege unitară pentru toate persoanele asigurate. În acest fel, se va asigura o pensie echitabilă, calculată în funcţie de veniturile la care – fiecare asigurat – a datorat sau, după caz, a achitat contribuţii de asigurări sociale.

2. Modalitatea de calcul a pensiei pentru persoanele asigurate în sistemul unitar de pensii publice.

Toate persoanele asigurate în baza noii legi vor avea pensia calculată prin înmulţirea valorii punctului de pensie, în vigoare la data înscrierii la pensie, cu punctajul mediu anual, pe care l-a obţinut în decursul perioadei de asigurare.

2.1 Modalitatea de determinare a punctajului mediu anual

Punctajul mediu anual se va determina pentru fiecare persoană, prin adunarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, din anul respectiv şi împărţirea acestora la 12 (numărul de luni ale unui an). Punctajul lunar se determină prin împărţirea venitului lunar asigurat la câştigul mediu brut lunar, transmis de Institutul Naţional de Statistică.

Pentru determinarea punctajului mediu anual, se vor aduna toate punctele din anii pentru care o persoană a contribuit şi se vor împărţi la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare, prevăzut de lege. Actul normativ prevede şi un alt stagiu de cotizare decât cel complet, menţionat mai sus, pentru anumite categorii de persoane, expres şi limitativ prevăzute de lege.

De exemplu, dacă o persoană realizează un câştig salarial lunar în cuantum de 1.910 lei, timp de un an de zile, iar câştigul mediu brut lunar calculat pentru această perioadă este 1.910 lei, asiguratul obţine câte un punct de pensie pentru fiecare lună, doisprezece puncte într-un an, având un punctaj anual de un punct (doisprezece puncte, împărţite la 12 luni). Dacă asiguratul a desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite sau speciale, respectiv fostele grupe de muncă I şi II (înainte de aprilie 2001), punctajul fiecărui an este majorat cu 25%, respectiv 50%.

De exemplu, dacă asiguratul va obţine anual câte un punct de pensie timp de 35 de ani, iar stagiul complet de cotizare prevăzut de lege este de 34 de ani, va rezulta un punctaj mediu anual de 1,02941 puncte (35 de puncte împărţit la 34 de ani).

Cuantumul pensiei se va calcula înmulţind punctajul mediu anual (în exemplu de mai sus 1,02941 puncte) cu valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată (astăzi 732,8 lei).

1,02941 pct. X 732,8 lei = 755 lei

2.2 Modul de determinare a valorii punctului de pensie conform noii legi

Valoarea punctului de pensie se va stabili prin legea pensiilor, la data intrării în vigoare fiind de 732,8 lei.

Începând cu 1 ianuarie 2012,valoarea punctului de pensie va fi indexată anual, cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent.

De exemplu, dacă în anul 2011 se va înregistra o rată a inflaţiei de 5.3% şi o creştere a câştigului salarial brut de 0.4%, începând cu 1 ianuarie 2012, valoarea punctului de pensie de 732,8 lei va fi indexată cu 5.3% ( 100% rata inflaţiei ) la care se adaugă 0.2 % ( 50% x 0,4%) adică cu 5.5% , rezultând o valoare a punctului de pensie de 773,1 lei.

În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori înregistrează valori negative, la indexarea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă, iar în situaţia în care ambii indicatori au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

În acest fel, conform acestei formule de indexare, valoarea punctului de pensie nu va scădea.

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa anual cu 100% rata inflaţiei, la care se va adăuga 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, luat în considerare la indexarea anuală a valorii punctului de pensie, urmează a se reduce, gradual, cu câte 5 % în fiecare an.

Începând cu anul 2030, potrivit legii, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa cu 100% rata inflaţiei înregistrată în anul precedent.

De asemenea, pentru persoanele înscrise iniţial la pensie începând cu 1 ianuarie 2012, la punctajul mediu anual determinat se va aplica un indice de corecţie, calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Indicele de corecţie menţionat se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. Acest lucru va face ca, la momentul pensionării, să existe o legătură strânsă între câştigul salarial şi pensia obţinută de noul pensionar.

De exemplu, dacă valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei, câştigul salarial mediu brut din anul precedent este de 1.910 lei, iar punctajul mediu anual este de 1,02941, în urma aplicării indicelui de corecţie punctajul asiguratului, la momentul înscrierii la pensie, va deveni: 1,1618 puncte.

1,02941x (43,3% x1.910 : 732,8)

3. Toate veniturile la care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale de către un asigurat la sistemul de pensii publice, se vor regăsi în cuantumul pensiei.

Dacă o persoană desfăşoară o activitate în baza mai multor contracte individuale de muncă, achitând contribuţii de asigurări sociale la toate veniturile realizate, la data stabilirii cuantumului pensiei vor fi luate în considerare toate veniturile pentru care s-au achitat contribuţii de asigurări sociale. Trebuie precizat faptul că, dacă toate veniturile realizate într-o lună depăşesc valoarea a de 5 ori câştigul salarial din luna respectivă, nu se datorează contribuţii de asigurări sociale pentru sumele care depăşesc această valoare.

De exemplu, dacă o persoană realizează într-o lună un venit salarial de 10.800 lei, nu va fi obligată să achite contribuţii de asigurări sociale la suma care depăşeşte 9.550 lei (5 x 1.910lei), unde 1.910 lei reprezintă câştigul salarial mediu brut din luna respectivă.

Menţionăm, totodată, faptul că venitul minim la care o persoană se poate asigura şi plăti contribuţia de asigurăr sociale, nu poate fi mai mică decât valoarea a 35% din câştigul salarial mediu brut pe economie din luna respectivă.

De exemplu, câştigul salarial mediu brut este de 1.910 lei, venitul minim ce poate fi asigurat este de 668,5 lei.

Personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale care, în prezent, achită o contribuţie de 5% la bugetul de stat, buget din care, de altfel, se achită pensiile în acest moment, începând cu data intrării în vigoare a legii va contribui, la sistemul unitar de pensii publice ca şi celelalte categorii de persoane cu 10.5% contribuţie individuală din venitul câştigat. Astfel, procentul de 5% din solda brută, ce era plătit către bugetul de stat, se va plătii către bugetul asigurărilor sociale de stat. Pentru a nu se produce o diminuare a veniturilor salariale prezente, generate de plata contribuţiei individuale de 10.5% la bugetul asigurărilor sociale de stat, se va proceda la majorarea veniturilor salariale cu 5,5% ( 10,5% – 5%).

4 Corelarea vârstelor standard de pensionare pentru toţi asiguraţii din sistemul unitar de pensii publice, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a căror vârsta standard de ieşire la pensie va fi de 60 de ani).

Vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei, va creşte gradual la 65 de ani pentru bărbaţi, respectiv 60 de ani pentru femei, până în anul 2015.

În cazul persoanelor asigurate din sistemele de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, vârstele standard de pensionare vor creşte gradual de la 55 de ani la 60 de ani, până în anul 2030.

5. Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare pentru bărbaţi şi femei.

Vârstele standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei se vor egaliza la 65 de ani în anul 2030, prin creşterea graduală a vârstei standard de pensionare pentru femei cu câte 3 luni în fiecare an, în intervalul 2015 – 2030.

Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare pentru femei, se va realiza de la 27 ani şi 10 luni în septembrie 2010, la 30 de ani în 2015 şi la 35 de ani în 2030.

Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare pentru bărbaţi, se va realiza de la 32 ani şi 10 luni în septembrie 2010, la 35 de ani în 2015.

Stagiul minim de cotizare – atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei – necesar pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă din sistemul unitar de pensii publice, va creşte gradual de la 12 ani şi 10 luni în septembrie 2010, la 15 ani în 2015.

5. Descurajarea accesului la pensia anticipată parţială

Numărul actual de pensii anticipate parţiale aflate în plată este de 127.000.

Se propune înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, prin:

Creşterea penalizării la 0,75%, pentru fiecare lună de reducere a vârstei faţă de vârsta standard de pensionare;

Penalizarea maximă devine 45%, faţă de maximum 30% în prezent.

Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare.

În perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată parţială cu un venit salarial.

La împlinirea vârstei standard de pensionare, penalizarea se ridică.

6. Descurajarea pensionărilor de invaliditate, nejustificate medical.

Conform Legii nr.119/2010, în luna iulie 2010 a început verificarea tuturor beneficiarilor de pensii de invaliditate, acţiune care se va desfăşura timp de un an;

Reglementări suplimentare, cu termene şi penalizări, au fost introduse în procedura de expertizare şi reexpertizare medicală.

 Raportul medical de evaluare completat de medicul expert al asigurărilor sociale, înlocuieşte documentarul medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidantă) din sistemul de sănătate publică.

 Prin noile reglementări introduse, creşte responsabilitatea medicului expert al asigurărilor sociale.

 Acordarea pensiei de invaliditate gradul III în cazul persoanelor cu boli obişnuite sau accidente fără legătură cu munca, numai după împlinirea vârstei de 45 de ani. Celelalte persoane din această categorie vor beneficia de recalificare şi reinserţie profesională.

7. Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I se va asigura din bugetul de stat.

 Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor care se acordă pensionarilor de invaliditate gradul I, se va realiza de la bugetul de stat şi nu de la bugetul de asigurări sociale de stat, aşa cum se procedează în prezent .

 Plata acestei prestaţii se va realiza, în continuare, prin casele de pensii.

Proiectul legii sistemului unitar de pensii publice abrogă actele normative care reglementează pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale.

Filed under: Masuri,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

octombrie 2010
L M M J V S D
« sept.   nov. »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
%d blogeri au apreciat asta: