Măsuri asumate

Icon

Emil Boc: Esenta reformei este de a aloca mai multe resurse pe dezvoltare, spre infrastructură şi pentru locuri de muncă, şi de a consuma atât cât producem


Toată esenţa reformei pe care am pornit-o împreună cu guvernul pe care îl conduc este următoarea: de a aloca mai multe resurse pe dezvoltare, spre infrastructură şi pentru locuri de muncă, şi de a consuma atât cât producem, iar împrumuturile pe care le luăm să le ducem la investiţii şi locuri de muncă, şi nu la consum.

Adică exact invers cum au procedat cei dinaintea noastră, care în loc să ducă toată dezvoltarea spre investiţii au dus-o spre consum, dublând salarii, pensii, (măsuri) care din nefericire nu au avut susţinere economică, a declarat premierul Emil Boc.

Emil Boc: Am parcurs cei 54 de kilometri de autostradă într-o scurtă perioadă de timp.

V-am făcut un calcul sumar la plecare: dacă cel puţin în ultimi 20 de ani s-ar fi făcut, în medie, numărul de kilometri pe care i-am făcut în ultimi doi ani, astăzi România avea peste 1.200 de kilometri de autostradă şi toată ţara ar fi fost brăzdată de autostrăzi.

Despre trecut nu mai discutăm, pentru că viitorul este prea aproape şi constrângător pentru noi. Aşa cum am menţionat, în 2011 infrastructura reprezintă prioritate majoră din două motive: ca resursă importantă de creştere economică a ţării – pentru 2011 avem prognozată de către FMI şi Comisia Europeană o creştere de 1,5 – 2% şi orice investiţie din bani europeni în plus poate ajuta creşterea economică a ţării – iar, pe de altă parte, fără infrastructură şi fără dezvoltarea acestei ţări nu vom avea locuri de muncă.

Dacă nu vom continua această politică pe care am început-o, de a orienta mai multe resurse financiare spre infrastructură, România nu va ieşi din starea care se află, adică din starea în care consumă mai mult decât produce.

În ultimă instanţă şi foarte pe scurt, toată esenţa reformei pe care am pornit-o împreună cu guvernul pe care îl conduc este următoarea: de a aloca mai multe resurse pe dezvoltare, spre infrastructură şi pentru locuri de muncă, şi de a consuma atât cât producem, iar împrumuturile pe care le luăm să le ducem la investiţii şi locuri de muncă, şi nu la consum. Adică exact invers cum au procedat cei dinaintea noastră, care în loc să ducă toată dezvoltarea spre investiţii au dus-o spre consum, dublând salarii, pensii, (măsuri) care din nefericire nu au avut susţinere economică. Pentru că cine nu ar fi de acord să dea salarii şi pensii mai mari, dacă economia ar permite?! Din nefericire, alţii au vândut iluzii, iar noi suntem obligaţi să stăm cu picioarele pe pământ, să oferim atât cât poate această ţară, atât cât poate economia şi să pregătim creşterea economică viitoare prin politici sănătoase, nu prin politici populiste, aşa cum a fost în 2008.

Reporter: Cum veţi creşte gradul de absorbţie al fondurilor europene ?

Emil Boc: în primul rând, printr-o bună implementare a lor. Dacă vă amintiţi, am făcut următoarea declaraţie: că problema cea mai importantă pe care o avem astăzi cu fondurile europene este implementarea. Dacă este să mă refer la a doua prioritate, este implementarea, la a treia – implementarea. Asta depinde şi de Guvern, iar aici ministerul transporturilor, aşa cum am spus, a făcut pasul decisiv în organizarea licitaţiilor pentru construirea marilor sectoare de autostradă din bani europeni. Dar pentru Programul Operaţional Regional, pentru Programul de mediu autorităţile locale au rol vital şi central.

Guvernul nu poate organiza licitaţii în locul primăriilor sau consiliilor judeţene, iar aici, din nefericire, sunt foarte multe întârzieri care pun în pericol absorbţia fondurilor europene. În concluzie, trebuie să fie un efort naţional şi local pentru ca banii europeni să fie cheltuiţi la timp. Am simplificat legislaţia, am mărit prefinanţările, am debirocratizat ghidurile, tot ce am putut face la nivel naţional am făcut. Vă reamintesc că acum gradul de (…) este de 30%. Asta înseamnă că în momentul în care se încheie contractul, 30% din banii pe care îi are în contract merg în contul beneficiarului pentru a putea organiza desfăşurarea lucrării de investiţii. Dacă nici aşa nu se ajută absorbţia fondurilor europene, nu mai ştiu cum am putea să facem.

Reporter: (…)

Emil Boc: O să completeze doamna ministru, fiindcă are o experienţă destul de largă: licitaţii care nu se fac la timp, licitaţii care sunt contestate în instanţă, licitaţii care s-au făcut pe bază de credite (…) cu legea. În primul rând, aici este cauza majoră a lipsei de implementare. Dar doamna ministru mai are şi alte detalii, din experienţa proprie (…).

Reporter: Din acest punct către Sălaj se mai construieşte vreun kilometru ?

Emil Boc : Avem alternative de continuare a lucrărilor, le vom analiza împreună cu compania Bechtel şi avem şi o analiză cu privire la finanţarea viitoare a lucrărilor. După ce finalizăm aceste discuţii, vă putem spune că mergem spre Sălaj, mergem spre Borş, sau mergem de la Târgu-Mureş spre Câmpia Turzii. Toate alternativele sunt posibile şi în funcţie de identificarea acestor surse de finanţare vom lua decizia. Azi, ce vă pot spune: Autostrada Transilvania merge mai departe, în ce ritm, în ce proporţie şi în ce direcţie vă vom spune la finalizarea negocierilor. De altfel vreau să fim foarte clari …

Reporter: (…) asumarea răspunderii cum a cerut Mircea Geoană, aţi trimis scrisoarea către domnul Geoană?

Emil Boc : Am primit scrisoarea şi o să-i răspund. Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau în felul următor. Curtea are dreptate atunci când spune că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern. Data sesizării Curţii Constituţionale de către Mircea Geoană este 19 octombrie. Din acel moment până astăzi au mai intervenit două lucruri noi care au soluţionat, practic, conflictul juridic sesizat de Curtea Constituţională. Adică Curtea a spus: atenţie, este un conflict între Parlament, care are un proiect în dezbatere, şi Guvern, care vrea să-şi angajeze răspunderea. Şi constat acest lucru, dar Curtea nu poate să soluţioneze în locul Guvernului şi al Parlamentului. Şi a şi spus că nu poate obliga Guvernul să renunţe la procedură.

Cine soluţionează acest conflict? Autorităţile în cauză. Ce a intervenit nou în acel moment al sesizării Curţii?

Au intervenit două elemente. Primul: Parlamentul a fixat data, ora şi asumarea răspunderii de către Guvern. Adică Parlamentul, deşi era în conflict, a acceptat ca primul-ministru să vină şi să citească în faţa Parlamentului angajarea răspunderii. Doi: opoziţia, în cadrul procedurii, a depus moţiunea de cenzură prevăzută de Constituţie.

Deci, dacă a existat un presupus conflict, aşa cum spune Curtea, corect, el a existat până la momentul la care Parlamentul a acceptat ca noi să mergem în faţa Parlamentului să citim asumarea iar opoziţia să depună moţiunea. Deci, din punctul nostru de vedere considerăm că acest conflict s-a soluţionat prin faptul că Parlamentul a acceptat citirea de către primul-ministru a asumării răspunderii, iar opoziţia a reacţionat, conform Constituţiei, cu moţiunea de cenzură. (…)

Dacă Parlamentul nu dorea să accepte acest lucru, putea să aibă un Birou Permanent reunit şi să nu accepte ca Guvernul să vină să citească asumarea. Aceasta este realitatea şi, în consecinţă, din punctul nostru de vedere decizia Curţii trebuie respectată, dar ea spune că Guvernul nu poate fi obligat să renunţe. Conflictul, în fapt, este soluţionat. Parlamentul a acceptat două elemente ulterioare deciziei de a asuma, prin faptul că ne-am dus în Parlament şi moţiunea de cenzură fost depusă. Acum nu ai altă ieşire (…), altă alternativă. Ori moţiunea este dezbătută şi adoptată şi cade şi Guvernul, cade şi legea, ori moţiunea, dacă nu se dezbate, sau dacă se dezbate şi este respinsă, Guvernul rămâne în picioare şi legea merge spre promulgare la preşedintele României. Acum suntem la această procedură, lucrurile nu mai pot fi oprite: ori una ori alta.

Reporter: UDMR_ul vă avertizează că ies de la guvernare dacă nu găsiţi soluţii pentru adoptarea legii educaţiei. Vă convine această situaţie ?

Emil Boc: Foarte clar aceste demersuri nu le facem pentru UDMR sau pentru altcineva. Sunt demersuri legale, prevăzute de Constituţie, iar legea educaţiei naţionale nu este o lege specială pentru cineva în această ţară, este o lege care modernizează din temelii sistemul educaţional. Din nefericire, în toată această perioadă de timp s-au spus atât de multe minciuni cu privire la această lege…

Tot felul de neaveniţi au vorbit despre lege fără ca măcar să fi citit un text din cadrul ei, încep să creeze o atmosferă negativă în jurul legii.

În fapt, ea ce face? Aduce pentru elevi un număr redus de ore, aduce o programă mai puţin încărcată, aduce o programă fundamentată pe competenţe şi nu pe reproducere de informaţii, aduce programul Şcoală după şcoală, pentru a da posibilitate părinţilor să ştie că au copiii la şcoală, îşi fac temele şi vin acasă cu toate lucrurile realizate, aduce disciplină în învăţământul universitar prin faptul că impune principiul calităţii, clasificarea universităţilor, ierarhizarea programelor de studii – adică părinţii şi studenţii să ştie, că se duc la universitate, ce valorează diploma aia când termină. Normal că asta deranjează pe foarte mulţi, acum toată lumea este tratată în mod egal, indiferent că eşti universitate de mâna a treia, sau de mâna întâi finanţarea este la fel.

În momentul în care intervine clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, se dau bani în funcţie de performanţă şi atunci evident că cei care astăzi nu au performanţă au tot interesul să conserve… S-a vorbit că afectăm autonomia universitară, că rectorii nu mai sunt aleşi de universitate, că studenţii nu sunt reprezentaţi în consiliile profesorale. Minciuni.

Legea spune foarte bine cu privire la rectori: rectorul poate fi ales de către toate cadrele didactice, este decizia cadrelor universitare ca rectorul să fie ales de către toate cadrele din universitate, sau poate fi o alternativă prin care să fie numit de o echipă a senatului (universităţii), care să desemneze rectorii. Este decizia universităţilor cum aleg rectorul. S-a spus că politizăm rectorul. De unde? Minciuni.

Şi acum rectorul este confirmat doar de către ministru, la fel va fi şi după aceea confirmat, sub aspectul procedurii. Că asta Aceste procedura, nu numeşte ministrul educaţiei rectorul. O minciună care iarăşi nu are acoperire în text: că rectorul poate fi revocat pe criterii politice. Exclus.

Este un comitet de etică universitară, cu o majoritate reprezentată în consiliile rectorilor şi altor structuri din afara ministerului, care pot propune ministrului, în cazul în care este altă autonomie universitară şi se dau diplome care nu au acoperire. Numai în acea situaţie. Sau că studenţii nu sunt reprezentanţi în Senat: 25%, scrie negru pe alb în lege, sunt reprezentanţi în senatul universităţilor. Deci atât de multe minciuni, încât este greu, la un moment dat, să poţi să fi pe toate fronturile şi să le răspunzi cu privire la această manipulare carte a avut loc pe marginea Legii Educaţiei Naţionale.

Reporter: De ce insistă totuşi UDMR-ul pe această lege ?

Emil Boc: Pentru că această lege este una europeană, descentralizează educaţia. Pentru prima dată vor avea un cuvânt de spus profesorii, cadre didactice şi părinţi, în mod egal, în interiorul consiliului de administraţie. Şi nu mai depinde numirea directorului sau a unei persoane de către ministru sau de către inspectorul şcolar. Astăzi te mai duci cu sarsanaua să-ţi obţii un post prin inspectorate sau prin şcoli. Nu va mai fi posibil. Şi asta iarăşi deranjează, că se taie, practic, această situaţie existentă care nu este benefică sistemului educaţional.

Directorii să fie numiţi de către inspectorii şcolari, inspectorul şcolar de către ministru nu este corect. Acum, pe baza noi legi, directorul va fi ales de consiliul de administraţie. Din ce este compus ministerul de administraţie: din reprezentantul părinţilor, reprezentantul şcolii, reprezentanţii cadrelor didactice, care împreună aleg cea mai bună persoană care să dea socoteală în faţa părinţilor şi a comunităţii, nu în faţa unui inspector şcolar care poate fi numit pe alte criterii decât cele de performanţă profesională.

Aceste lucruri deranjează, iar aici avem o versiune unitară în coaliţie, inclusiv cu UDMR, de a descentraliza şcolile sub aspectul conducerii, pentru că tot la nivelul şcolii se va decide ce studiază şi ce învaţă copii noştri: 20% din gimnaziu, 30% în ciclul liceal se va decide la nivelul şcolii ce studiază copiii.

Deci (…) este o putere extraordinară pentru comunităţile locale. Aici, la Cluj, dacă avem de exemplu Nokia – (…) pe ce înseamnă informatică; în zona de turism, poate punem accent pe ce înseamnă turism. Adică să dai posibilitatea comunităţilor locale să aibă o marjă de manevră în stabilirea curiculei, a programei de învăţământ. Toate aceste lucruri sunt noi şi deranjează pe cei care văd în mediul educaţiei naţionale un mod de a le deranja apa în care trăiesc acum, apă din nefericire contrară eficienţei educaţionale.

Reporter: (…)

Emil Boc: Dimineaţă va primi răspunsul categoric. Imediat după finalizarea legii salarizării unitare, pentru că trebuie să stea la baza bugetului legea salarizării unitare a personalului bugetar.

Reporter: Bugetul va fi mai mare sau mai mic decât anul (trecut) ?

Emil Boc : Bugetul este (…) din 4,4% deficit bugetar. Anul ăsta este 6,8%. Atunci vă puteţi da seama că trebuie să avem un buget extrem de bine articulat şi cu priorităţi, astfel încât să răspundă nevoilor României, pentru că în 2012 trebuie să ajungem la 3% deficit bugetar. Sigur, dacă dorim să mai putem finanţa acest deficit, fiindcă putem să avem deficite oricât de mari, numai cine că nimeni nu le va finanţa. Pentru că asta este marea problemă a acestei crize economice: nu mai sunt bani atât de uşor de găsit, cum erau înainte.

Înainte ce s-a întâmplat? Domnul Tăriceanu a avut 4 miliarde din vânzarea BCR, i-a păpat şi i-a băgat în deficit. Nu mai avem nici banii aceştia din vânzarea BCR, iar pe plan extern nimeni nu te mai împrumută dacă nu eşti o ţară credibilă. Trebuie să promovezi politici de susţinere a investiţilor şi a dezvoltării, nu a consumului. Dacă România va fi în continuare axată pe consum, nimeni nu ne va împrumuta. Dacă rămânem însă credibili şi orientăm cheltuielile spre investiţii, locuri de muncă, şi ţara, şi imaginea ei în afară va fi cu totul alta.

Reporter: (…) Luna asta luaţi în calcul deficitul structural şi nu cel nominal (…) ?

Emil Boc : România (…) deficite structurale determinate de guvernarea anterioară. Adică s-a consumat mai mult decât s-a produs şi banii care s-au împrumutat s-au dus pe costuri şi pe investiţii, asta înseamnă deficit structural. Deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an este cel pe care îl cunoaşteţi: 6,8% şi 4,4 pe care îl vom avea anul viitor. Vă mulţumesc foarte mult.

Reclame

Filed under: Declaratii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.
  • Despre strategie în campania prezidențială 2014 | martie 18, 2015
    Strategia este esențială în domeniul politic, privat, public sau nonprofit. Ea poate face diferența între vict… restul » The post Despre strategie în campania prezidențială 2014 | appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

noiembrie 2010
L M M J V S D
« oct.   dec. »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  
%d blogeri au apreciat asta: