Măsuri asumate

Icon

Emil Boc: Legea Educatiei reformeaza din temelii sistemul educational


Emil Boc: In Parlament, lucrurile trenează foarte mult. Iar pentru cele trei legi, care ne condiţionează de contractele cu instituţiile financiare internaţionale, care trebuie să fie în vigoare în 2011, nu mai putem aştepta ca ele să se lungească la nesfârşit.

De aceea, am luat decizia de a propune coaliţiei soluţia asumării răspunderii, astfel încât aceste legi să fie adoptate. revenind la legea educaţiei naţionale, a fost o manipulare foarte, foarte mare pe marginea conţinutului acestei legi, în prezentarea publică. Oricât am încercat să spunem că această lege reformează din temelii sistemul educaţional, se pare că încă n-am reuşit cu suficientă forţă.
Într-un minut, vreau să vă spun doar câteva lucruri, pentru a arăta dezinformarea care s-a practicat.

Nu s-a spus că, prin această lege, de exemplu, se urmăreşte scăderea numărului de ore în învăţământul preuniversitar, se urmăreşte ca programa, pe care copiii noştri o învaţă la şcoală, să fie mult mai aerisită şi mai simplă, nu s-a spus că se introduce programul şcoală după şcoală, care dă mai multă linişte pentru părinţi, şi, de asemenea, confort pentru copii, astfel încât lecţiile să fie făcute la şcoală.

Nu s-a spus că aduce descentralizare, asta înseamnă profesorii, părinţii, împreună cu autorităţile locale, împreună alcătuiesc consiliul de administraţie al şcolii şi aleg directorul, care răspunde în faţa lor, şi nu mai răspunde în faţa unui inspector şcolar sau în faţa ministrului, care să-l numească pe criterii politice, ci îl numeşte comunitatea respectivă.

De asemenea, nu s-a spus, sau s-a spus deformat, că în învăţământul universitar am auzit atât de multe lucruri: că se urmăreşte politizarea rectorului sau a conducerii universităţilor. Este complet fals. Modalitatea de alegere a rectorului la universităţi rămâne, ca şi acum, doar că universităţile au posibilitatea să aleagă între două alternative: fie rectorul este ales de către toate cadrele didactice şi de cercetare din universitate, dar asta vor stabili ei, prin universităţii, fie printr-o echipă desemnată de senatul universităţii, pentru alegerea rectorului. Deci, ei stabilesc, nu altcineva. S-a spus că studenţii nu sunt reprezentaţi în consiliile senatelor. 25% din membrii senatului sunt studenţi.

Ce deranjează este faptul că această lege aduce o ierarhizare a programelor de studii şi o clasificare a universităţilor. Pentru că astăzi, indiferent că este o universitate de mâna unu sau de mâna trei, primeşte aceeaşi finanţare de la stat. Când a intervenit ierarhizarea, în funcţie de valoarea diplomei şi de recunoaşterea acesteia primeşti banii de la bugetul de stat. Acum există interese foarte mari ca lucrurile să stea exact cum sunt în momentul de faţă – să nu se introducă performanţa, competiţia în sistemul educaţional.

S-a spus că această lege este pentru UDMR. Iarăşi este complet fals. S-a spus că dacă scrie acolo în lege că acei copii ai minorităţilor, care nu au şcoală în satul respectiv şi pe o rază de 20 de kilometri nu există şcoală, să li se poată asigura la cea mai apropiată unitate de învăţământ cazare şi masă. Vreau să ştiţi că acest lucru este valabil şi pentru copiii cetăţenilor români, dacă în unitatea lor nu există şcoală pe raza unităţii administrativ-teritoriale. Deci nu este o prevedere specială făcută pentru minorităţile naţionale, ci este una care se regăseşte în lege şi se aplică tuturor acelora care sunt implicaţi în actul educaţional, şi îi invit pe cei care nu cred să citească din conţinutul legii…

Lidia Moise: Deci vreţi să spuneţi că un copil, care locuieşte într-un sat unde nu mai au, nu sunt suficienţi ca să facă o clasă, trebuie să găsească, nu-i aşa, un cămin la o şcoală din apropiere.

Livia Dilă: Va fi asigurat.

Emil Boc: Deci uitaţi, la articolul 12 din lege spune aşa: „Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ, vor fi sprijiniţi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal.” Aceeaşi prevedere se regăseşte la articolul 45 pentru minorităţile naţionale. Deci nu e una făcută în mod special pentru vreo minoritate naţională, dar de aici s-a încercat să se extrapoleze. Ea aduce foarte multe…

Livia Dilă: Şi totuşi legea aceasta este foarte importantă şi pentru UDMR, pentru că aici e vorba despre unitatea coaliţiei, au fost momente extraordinar de tensionate. Nu prea… Ne puteţi spune în acest moment dacă ştiţi exact ce veţi face în continuare, pentru că răspunsul e tot la Curtea Constituţională. Pe de altă parte, aveţi preşedintele Comisiei din Senat, domnul Hărdău…

Dan Cristian Turturică: De ce s-a bucurat domnul Hărdău, când a căzut legea, dacă e atât de bună, cum spuneţi dumneavoastră?

Livia Dilă: Şi nu a fost sancţionat.

Emil Boc: Eu sunt convins că dumneavoastră îl veţi invita la o emisiune să vă răspundă în direct şi nu să facă prin mine, prin intermediar.

Dan Cristian Turturică: Dar dumneavoastră, ca şef al Partidului Democrat Liberal… Şi ce a spus?

Emil Boc: Evident că am avut o discuţie cu domnul preşedinte şi, repet, prefer să vă dea răspunsul dumneavoastră în direct, ca să nu fiu eu cel care să transmit mesajul. Legea educaţiei e importantă şi sub aspectul componentei drepturilor minorităţilor naţionale, indiferent că e vorba de comunitatea maghiară sau de cele alte 18 minorităţi din Parlamentul României. Minorităţile naţionale au reprezentat şi reprezintă un izvor important de bogăţie spirituală în România şi de caracter multicultural al universităţilor noastre sau de susţinere a învăţământului la toate palierele în limbile minorităţilor naţionale Suntem un model de urmat în Europa prin faptul că avem asemenea standarde.

Livia Dilă: Cum intră în vigoare această lege? Cât de repede şi in ce fel?

Emil Boc: Deci vreau să ştiţi că nu avem nicio altă prevedere decât prevedere care să fie în conformitate cu legislaţia europeană şi nimic mai mult. Nu este vorba de secesiune sau de alte elemente pe criterii etnice. E vorba de asigurarea dreptului de a învăţa inclusiv în limba minorităţilor naţionale, dar, în acelaşi timp, de a schimba din temelii sistemul educaţional din România. S-a încercat să se pună marota asta că este o lege făcută pentru o anumită minoritate, pentru a se încerca conservarea actualului status quo-ului, care, repet, e benefic pentru foarte mulţi care nu doresc calitate, performanţă şi competiţie în învăţământ la toate palierele. Acum, noi am sesizat Curtea Constituţională pentru a debloca această situaţie, în sensul că, din punctul nostru de vedere, deciziile Curţii trebuie respectate, în decizia Curţii se spune că a existat un conflict juridic de natură constituţională şi noi acceptăm acest lucru, doar că noi apreciem faptul că acest conflict juridic de natură constituţională s-a încheiat în momentul în care Parlamentul a acceptat, de exemplu, să pună pe ordinea de zi, cu 323 de voturi, asumarea răspunderii, primul ministru să citească de la microfonul Parlamentului asumarea răspunderii, în condiţiile articolului 114 din Constituţie, şi, în al treilea rând, opoziţia, în temeiul articolului 114, să depună moţiunea de cenzură în cadrul procedurii de asumare a răspunderii. Deci acest conflict a fost rezolvat prin acceptarea de către Parlament, practic, a asumării propriu-zise, pentru că toate aceste elemente, repet, au intervenit după Mircea Geoană a sesizat Curtea Constituţională. Dacă erau înainte puteam spune că nu s-a soluţionat conflictul, dar din momentul sesizării ei au acceptat aceste lucruri, iar constituţional nu mai există o altă cale de a opri această procedură şi de aceea am cerut ca să se tranşeze acest lucru.

 

 

fragment din emisiunea Prim Plan, de la TVR, 15 noiembrie 2010

Reclame

Filed under: Declaratii, Masuri,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

noiembrie 2010
L M M J V S D
« oct.   dec. »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  
%d blogeri au apreciat asta: