Măsuri asumate

Icon

Bugetul anului 2011 este bugetul ieşirii României din recesiunea economică, este bugetul trecerii României pe creştere economică.


Sumele alocate pentru investiţii vor creşte în 2011 de la 33 miliarde lei la 35 miliarde lei, a declarat luni premierul Emil Boc, la prezentarea situaţiei economiei României în anul 2011 cu ocazia dezbaterilor asupra bugetului de stat pe anul viitor în Plenul reunit al Parlamentului.

În materie de investiţii, care vor fi cheia dezvoltării economice a României în 2011, sumele alocate vor creşte de la 33 de miliarde lei la 35 de miliarde de lei, chiar şi în condiţiile reducerii deficitului bugetar de la 6,8 la 4,4%’, a afirmat Emil Boc.

În afara investiţiilor de la bugetul de stat, în 2011 intră în exerciţiu programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, gestionat, pregătit şi pus în aplicare de Ministerul Dezvoltării Regionale, în valoare de patru miliarde de euro.

În patru ani se va realiza din aceşti bani o modernizare a satului românesc, prin intrarea în execuţie şi modernizare a 10.000 kilometri de drumuri publice’, a subliniat primul ministru.

De asemenea, 400 de localităţi vor beneficia de sisteme de alimentare cu apă şi colectare a apelor reziduale.

 

 

Alocuţiunea premierului Emil Boc la dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, începem astăzi dezbaterea la cel mai important proiect de lege al anului, din cel puţin două perspective. În primul rând, pentru că este vorba de proiectul de lege care stabileşte cadrul de manifestare bugetară pentru anul 2011 şi, în al doilea rând, pentru că este vorba de un proiect de lege care după multe greutăţi şi suferinţe aduce şi veşti bune pentru români. Bugetul anului 2011 este bugetul ieşirii României din recesiunea economică, este bugetul trecerii României pe creştere economică.

După doi ani de greutăţi pentru români, de suferinţe determinate de măsurile de austeritate bugetară pe care le-am luat, rezultatele încep să se concretizeze, inclusiv în ceea ce înseamnă acum prevederi bugetare concrete şi nu doar unele semne particulare din economie cu privire la direcţia corectă spre care se îndreaptă România. Acest buget pune capăt căderii economice din România în perioada crizei economice.

Cu acest buget pentru anul 2011, România depăşeste partea cea mai grea a crizei, trecând de la cădere economică la creştere economică, de la recesiune la ieşirea din recesiune. Vom avea în 2011 o creştere economică de 1,5. Nu este o creştere extraordinară, dar este o creştere sănătoasă, care va avea acoperire în cele mai importante domenii ale economiei naţionale. Practic, acest buget pe care îl supunem spre aprobarea dumneavoastră este bugetul care, pe de o parte, sintetizează sănătatea măsurilor de reformă pe care le-am luat în aceşti doi ani şi, pe de altă parte, începem, ca ţară, să culegem roadele acestor masuri. Când spuneam la momentul acesta de măsurile de reformă pe care le-am promovat, acest buget concretizează succesul adoptării Legii Pensiilor, succcesul adoptării Legii Responsabilitatii Fiscale, succesul adoptării Legii Salarizarii Unitare a personalului plătit din fonduri publice, succesul adoptării Legii Educaţiei Naţionale; acestea sunt proiecte de lege care au schimbat din temelii domeniile unde au intervenit şi ne-au permis să creionăm pentru anul 2011 un buget care, repet, să ne ofere, pe de o parte, o poliţă de asigurare pentru viitor, şi aceasta înseamnă că România va fi ferită de pericolele pe care alte ţări le au în momentul de faţă, fie că ne referim la Grecia sau la Irlanda, dar ne putem referi foarte bine şi la alte ţări din zona UE, care astăzi au dificultaţi majore, datorii publice enorme ca procent din PIB. România, prin măsurile pe care le-a luat şi prin bugetul sănătos pentru 2011, are această poliţă de asigurare că nu va intra în nici un fel de derapaj. Dar avem o condiţie: ca acest buget sa fie aprobat pentru anul 2011, tocmai pentru a da siguranţă României că va merge pe creştere economică şi vom ieşi din recesiune.

De asemenea, acest proiect de buget realizează echilibrul necesar între cheltuielile statului, cheltuieli cu dezvoltarea, pe de o parte, cheltuieli cu salarii şi asistenţă socială, pe de altă parte. Pentru prima dată, avem în România un buget fundamentat pe creştere economică, pe investiţii şi locuri de muncă şi pe cheltuială atât cât producem, iar banii care vor fi deficit să fie duşi spre investiţii, spre dezvoltare. Pentru prima dată, un asemenea buget este conceput în România şi, de aceea, el este garanţia că ţara merge în direcţia buna. Profit şi de această ocazie să le mulţumesc milioanelor de români care în aceşti doi ani au suportat greutăţile vieţii de zi cu zi pentru că astăzi să putem propune un buget care să ne ducă spre creştere economică sănătoasă şi, aşa cum am spus în intervenţia de dimineaţă, în domeniul bugetar să ne ducă la o revenire salarială de 15%, iar pentru cei din mediul privat să putem asigura o creştere a salariului minim pe economie de la 600 la 670 de lei.

Dar vestea cea mai importantă poate şi cea mai bună constă în aceea că cifrele pe care se bazează acest buget sunt cifre sănătoase, cu acoperire în realitate. Cu permisiunea dumneavoastră, fără să intru în prea multe detalii, o să vă prezint câteva cifre de acest fel pentru bugetul anului 2011. În privinta inflaţiei, inflaţia anuală, dacă în 2010 este de 6,2, în 2011 va fi de 5,3. Cursul de schimb, atât de important pentru ceea ce înseamnă mediu de afaceri, dar şi pentru ceea ce înseamnă creditele populaţiei, se va menţine stabil şi în anul 2011, în jur de 4,21 lei. Aceasta înseamnă că investiţia pe care am făcut-o, în sensul de a încheia un acord cu FMI şi a ne proteja rezervele valutare ale BNR, au dat rezultate şi acest curs euro-leu, cu constrângerile pe care a trebuit să le suportăm datorită acordurilor internaţionale, iată că acest curs se păstrează stabil şi pentru anul 2011. Şomajul va scadea în anul 2011, de la o rată a şomajului de 7,5 în 2010 la 6,9 în 2011.

Câştigul salarial mediu brut creşte de la 1910, în 2010, la 2022, în 2011.

În privinţa celor 1.290.000 de bugetari, se recuperează 15% din salariul diminuat în 2010. În materia investitiilor, şi aici vestea este bună, chiar dacă avem o diminuare a deficitului, adică nu cheltuim bani echivalentul a deficitul de 6,8% din PIB, ci echivalentul a 4,4, totuşi cresc cheltuielile cu investiţiile, de la 33 de miliarde la 35 de miliarde de lei. Este un prim semn extrem de sănătos al construcţiei acestui buget. Adică deficitul bugetar scade şi, în aceste condiţii, cresc cheltuielile alocate pentru dezvoltare, locuri de munca, mediu de afaceri, investiţii. Pentru că este singura cale sănătoasă a dezvoltării acestei ţări. Şi când spun aceste lucruri mă bazez pe faptul că, în anul 2011, investiţiile vor reprezenta cheia dezvoltării economice şi a creşterii economice a ţării. Ce am în vedere aici când spun acest lucru? Pe de o parte, în buget, ca valoare, creşterea volumului de bani de la 33 la 35 de miliarde de lei.

În al doilea rând, am în vedere faptul că, în anul 2011, intră în exerciţiu Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, program gestionat, elaborat, pregatit şi pus în aplicare de Ministerul Dezvoltării Regionale. Acest program, de patru miliarde de euro, pe patru ani de zile, realizează, pe de o parte, o modernizare a satului românesc, prin faptul că intră în execuţie 10.000 de km de drumuri judeţene şi de interes local, se vor finanţa pe de altă parte toate programele de pe masura 322 care nu au fost finanţate din fonduri europene şi, de asemenea, peste 600 de localităţi din mediul rural vor beneficia de sistem integrat – apă, canalizare, staţii de epurare. La această componentă se adaugă programul de mediu pentru executarea de lucrări în valoare de aproximativ un miliard de euro pentru prevenirea inundaţiilor şi pentru canalizare, apă în marile oraşe, în vederea finalizării programelor aflate în dezvoltare.

Deci, pe lângă programul bugetului, cu 35 de miliarde de lei, intră în execuţie Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, de 4 miliarde de euro, plus un miliard de euro – partea care ţine de lucrări împotriva inundaţiilor şi susţinerea lucrărilor de canalizare şi apă în municipii; şi a treia componentă vitala şi fundamentală o reprezintă fondurile europene. Anul 2011 este anul implementării directe a fondurilor europene şi a rambursărilor de bani de la Comisia Europeană. Anul 2007 şi anul 2008 au fost ani în care, practic, nu s-a făcut nimic, nici măcar acreditarea programelor structurale pentru atragerea fondurilor europene. În anii 2009 şi 2010, am recuperat întârzierile la capitolul depunere de proiecte, aprobare de proiecte, semnare de contracte, iar anul 2011, repet, este anul în care, practic, aceste lucrări deja licitate, intrate în lucru, vor absorbi o parte extrem de consistentă a banilor europeni.

Şi mai am un argument pentru susţinerea dezvoltării şi creşterii economice în 2011: parteneriatul public-privat. Pentru prima dată, România are o Lege a parteneriatului public-privat, şi mulţumesc Parlamentului României, colegilor de coaliţie şi tuturor acelora care au susţinut acest proiect de lege. Guvernul a aprobat deja normele metodologice de aplicare a parteneriatului public-privat. Acest proiect de lege vine în completarea proiectelor naţionale de investiţii de pe bani publici şi de pe bani europeni şi care cu adevărat vor asigura modernizarea acestei ţări. Dacă este să vorbim despre infrastructură, şi mă refer la infrastructura rutieră, două programe, autostrada Comarnic-Brasov sau Sibiu-Piteşti, pot intra în procedura de parteneriat public-privat. Dar, pe lânga acestea, sunt la nivel naţional programe de parteneriat public-privat în domeniul transporturilor, în domeniul dezvoltării regionale, în domeniul mediului, în domeniul sănătaţii, al educaţiei, agriculturii, în domeniul energiei şi al economiei, proiecte care-şi aşteaptă derularea. Iar dacă la acestea adaugăm motoarele administraţiilor locale, care aşteaptă acest proiect de parteneriat public-privat ca o nouă modalitate de promovare a dezvoltării locale, sunt sigur că acest proiect ne va aduce beneficiile pe care cu toţii le aşteptăm.

Nicăieri în lume statul nu poate realiza toate investiţiile necesare dezvoltării ţării. Poate să le asigure pe cele mai importante prin prioritizare, dar prin parteneriat public-privat vine acolo şi completează dezvoltarea ţării, dezvoltarea administraţiilor locale, dezvoltarea comunităţilor locale prin parteneriate concrete în interes public şi ţinând cont, evident, de recuperarea investiţiei de către partenerul privat pe baza unei legi corecte de dezvoltare. Deci, iată câteva argumente pentru faptul că anul 2011 ne va permite să obţinem acele resurse financiare despre care am vorbit. Nu în ultimul rând, aş face o referire punctuală la urmatoarele lucruri. Dacă ne uităm în ponderea cheltuielilor, în totalul cheltuielilor bugetare, observăm trei mutaţii radicale faţă de perioadele anterioare.

Prima mutaţie – o diminuare a cheltuielilor de personal de la 20,8 la 20 şi transferarea acestor resurse financiare suplimentare spre investiţii, care reprezintă cea de a doua mutaţie fundamentală; în totalul cheltuielilor creşte ponderea cheltuielilor cu investiţii în raport cu anul anterior cu 0,5 puncte procentuale, ajungând la 17,3%. De asemenea, se diminuează cheltuielile cu asistenţa socială cu 0,4 puncte procentuale, prin eliminarea abuzurilor, acolo unde ele există, prin încurajarea muncii, şi de a oferi cu adevarat asistenţa socială acelora care se află în nevoie.

Deci, cu alte cuvinte, cheltuim cu salariile şi asistenţa socială cât ne permitem, resursele disponibilizate le ducem în dezvoltare şi în locuri de muncă. Asta nu înseamnă însă că nu avem grijă de cei care sunt cu adevarat în nevoi, iar statul îşi continuă politica de a-i proteja pe cei care se află într-o situaţie vulnerabilă în societate şi mai ales în perioada aceasta încă dificilă. Pensia socială minimă se menţine în continuare, nu este afectată, şi peste un milion de români care până în 2009 nu aveau resurse financiare vor beneficia în continuare de aceste lucruri. De asemenea, menţinerea gratuităţilor cu medicamentele compensate. Toţi cei care au o pensie sub 700 de lei beneficiază de o compensare de 90% din medicamentele aflate pe lista B de la Ministerul Sănătăţii, tocmai pentru a-i sprijini pe cei cu venituri mici şi foarte mici. Iar în materie de protecţie socială, cei care cu adevărat sunt în situaţia venitului minim garantat, sunt în situaţia unui ajutor de somaj, sunt în situaţia unei pensii de invaliditate, dar cu adevărat într-o asemenea situaţie, vor beneficia de bani de la stat şi de resurse financiare. Cei care însă au intrat în sistem pe căi frauduloase şi abuzive vor fi trimişi la muncă, pentru că o altă valenţă a acestui buget este aceea că, poate pentru prima dată în România, acest buget încurajează munca şi sanctionează nemunca şi pe cei care încearcă pe căi ocolite să obţină venituri incorecte din banii publici, iar acest lucru se realizează prin bugetul de stat.

În materie de investiţii, pentru că am spus că este cheia motorului bugetului anului 2011, pot să vă ofer câteva exemple. În materie de autostrăzi, pe lângă faptul că se vor continua lucrările la Autostrada Transilvania, sunt câteva autostrăzi ce se vor recepţiona în anul 2011, pe baza banilor prevăzuţi în bugetul din acest an: varianta de ocolire Arad, de 12,3 km, Arad-Timişoara – 32 km, Medgidia-Constanta – 30 km, varianta de ocolire Constanţa – 22 km, lucrări ce se vor recepţiona în 2011, la care se mai adaugă Cernavodă-Medgidia – 19,3 km, care se vor da deja în exploatare. Dacă ne referim la drumuri naţionale reabilitate care vor fi puse în funcţiune în 2011, amintesc câteva obiective: Petroşani-Baru – 23 km, Baru-Haţeg – 25 km, Haţeg-Simeria – 30 km, sau programe de finantare BEI 6: Oradea până la limita judeţului Bihor – 57 km, limita judeţului Bihor la Satu Mare – 42 km, care vor fi de asemenea finalizaţi din finanţare ISPA, Drobeta-Turnu Severin – 16 km.

În privinţa variantelor ocolitoare care vor fi puse în funcţiune în 2011, amintesc aici centura Municipiului Oradea, varianta de ocolire a Municipiului Iaşi, varianta de ocolire de la Suceava sau varianta de ocolire de la Cluj Est şi, nu în ultimul rând, varianta de ocolire Caransebeş, lucrări care, repet, se finalizează. Pe lângă aceste lucrări care se finalizează, vorbim de intrarea în execuţie – asta înseamnă licitaţie şi începerea lucrărilor – la cele mai importante obiective de investiţii de autostrăzi de pe Coridorul IV: Timişoara-Lugoj – 35,6 km, Orăştie-Sibiu – 82 km, Nădlac-Arad – 38 km, Deva-Orăştie – 32 km, Lugoj-Deva – 99 km. La acestea se mai adaugă lucrări în licitaţie în momentul de faţă şi care vor intra în execuţie în 2011: variante de ocolire precum cele de la Săcuieni, Carei, Tg. Mureş, Bacău, Tecuci, Braşov, Bucureşti, Mihăileşti, Alexandria, Caracal, Craiova Sud-Est, sau drumuri care vor intra în reabilitare şi modernizare, precum Satu Mare – Baia Mare, Dej – Baia Mare, Zalău – Răstoci, Tg. Mureş – Reghin – Sărăţel, Ştei – Beiuş, Vârfurile – Ştei, Şoimuş – Baia de Criş, Sibiu – Sighişoara, Bumbeşti-Jiu – Petroşani, Galicea Mare – Calafat, Craiova – Galicea Mare, Baia Mare – Moisei – Iacobeni, Beiuş-Oradea-Crasna-Iaşi la care se adaugă proiectele Reghin – Topliţa – Arad – Oradea – Haţeg – Simeria, Petroşani -Baru, Rovinari – Bumbeşti Jiu.

Acestea sunt câteva dintre obiectivele pe care le-am menţionat în materie de infrastructură rutieră, lucrări care aşa cum am spus sunt prevăzute pentru a intra în execuţie, în licitaţie unele dintre ele şi o parte dintre ele aşa cum am declarat în finalizare pentru anul 2011. De asemenea, în Programul dezvoltării regionale, e vorba de finalizarea în anul 2011 a unui număr de 1026 de locuinţe ANL, finalizarea a 19 obiective reabilitare-modernizare aşezăminte culturale, 200 de km de asfaltări de drumuri pe programele Ministerului Dezvoltării Regionale şi nu în ultimul rând 983 de locuinţe sociale şi (…) de apartamente în regim de locuinţă socială destinată chiriaşilor evacuaţi din casele naţionalizate. La aceste resurse financiare de pe buget se mai adaugă alţi 200 de km de drumuri judeţene finanţaţi prin Programul Operaţional Regional care vor fi finalizaţi în anul 2011. Am oferit aceste exemple pentru a se putea vedea încă o dată foarte clar şi răspicat că anul 2011 este anul ieşirii din recesiune şi al trecerii pe creştere economică.

În concluzie, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Guvernul vă propune un buget echilibrat, un buget chibzuit, un buget realist, un buget aşa cum am spus al scoaterii României din recesiune şi al trecerii pe creştere economică a ţării. Vă mulţumesc.

Intervenţia primului-ministru Emil Boc la dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

Emil Boc: /…/ Fostul ministru al Finanţelor din 2008 a fost probabil cel mai bun ministru. Doar ca pianist, umorist, şi eventual poet, cu siguranţă cu nicio legătură cu ce înseamnă finanţele unei ţări. Pentru că numai în acest fel se poate ajunge la performanţa extraordinară ca o ţară care a avut o creştere economică de 8% să lase un deficit de 24,8 miliarde de lei. Asta în condiţiile în care a reuşit, în toată această perioadă de timp, să facă 5 km de autostradă. Că dacă aceşti bani s-ar fi dus în economie şi ar fi rămas autostrăzi, drumuri, centuri ocolitoare, investiţii în sănătate sau alte domenii, am fi spus că a meritat efortul pe care l-a făcut. Din nefericire, această guvernare care a avut ca simbol cheltuirea abuzivă a banului public a lăsat ţara cu un deficit de 5,2% şi a obligat România să intre în faza deficitului excesiv declanşat de Uniunea Europeană. Aţi putea să ne spuneţi, domnule Vosganian, dacă v-aţi gândit măcar o dată că în urma gesturilor iresponsabile pe care le-aţi făcut ca ministru al finanţelor, ţara va intra în procedură de deficit excesiv? Sau ştiţi ce înseamnă procedura de deficit excesiv declanşată ca urmare a iresponsabilităţii dumneavoastră? Sau nu cunoşteaţi rigorile europene cu privire la ţinta de deficit de 3% care nu poate să fie depăşită? Pentru că numai iresponsabilitate se poate numi un asemenea comportament, când ai creştere economică majoră şi îndatorezi ţara în asemenea măsură.

Iar prin tot ce dvs. aţi prezentat aici, domnule fost ministru, aţi demonstrat încă o dată că sunteţi complet rupt de realitate. N-am auzit să faceţi o referire la criza economică mondială şi europeană. Probabil că la poeţi, umorişti şi pianişti, criza nu a ajuns.

România a reuşit în aceşti doi ani să pună capăt abuzurilor pe care le-aţi făcut dumneavoastră şi să salveze România din colapsul pe care dumneavoastră îl pregăteaţi acestei ţări. Am fost să luăm măsuri dureroase, măsuri grele, şi nu voi înceta să spun că pentru acest lucru trebuie să le mulţumim românilor că au avut tăria şi forţa să nu creadă în populismul dumneavoastră, în cadourile otrăvite pe care le-aţi dat, şi să fie realişti şi să vadă că această criză, cea mai gravă din ultimii 60 de ani, a putut fi trecută doar cu măsuri dure, aspre cu prezentul, dar corecte cu viitorul. Gândiţi-vă că doar dacă am fi aplicat în continuare politicile dumneavoastră din 2008, în 2009 am fi avut un deficit de peste 12%. Şi vă întrebam: de unde am fi finanţat un asemenea deficit? De unde am fi avut resursele financiare? Dvs, în 2008 când aţi avut o creştere economică de 8%, deficitul de 24,8 miliarde de lei l-aţi finanţat aproape 90% din banii de la vânzarea BCR-ului. BCR-ul s-a vândut o singură dată şi aţi păpat banii. N-aţi avut curajul să ieşiţi pe pieţele externe, pentru că nu vă dădea nimeni un leu, datorită iresponsabilităţii politice guvernamentale pe care aţi avut-o. Nu uitaţi, 89% din deficitul din 2008 l-aţi finanţat practic din vânzarea BCR. Dacă aceşti bani i-ar fi avut România, în 2009 şi 2010 nu am fi avut nevoie de un acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru a ne finanţa deficitul.

Aţi preferat să cheltuiţi pe pomeni electorale, pe politici iresponsabile, banii din privatizare, nu în investiţii sau autostrăzi, şi după aceea să vă întrebaţi cum a fost posibil ca ţara să intre în deficit excesiv.

Vestea bună este aceea că în 2010 am reuşit să corectăm în raporturile cu Uniunea Europeană deficitul excesiv. În 24 septembrie, Comisia Europeană a recunoscut oficial că prin politicile pe care le-am promovat, România nu mai este în situaţia de avea deficit excesiv, pentru că a luat măsuri în vederea corectării acestui abuz din anul 2008. Doi ani de zile am plătit iresponsabilitatea domnului Vosganian, dar aceste lucruri sunt de domeniul trecutului şi nu cred că trebuie să mai insist asupra lor. Repet, am fost consternat să văd domnul Vosganian nici acum după doi ani, nu îşi dă seama ce rău a făcut acestei ţări. Şi asta cred că este o problemă de o altă natură şi nu mai ţine de economie.

Pe de altă parte, vreau să le spun tuturor colegilor: nicăieri în lume şi în Europa nu se iese din recesiune cu măsuri populiste de genul celor propuse de domnul Vosganian sau de alţii. Unde, în această perioadă de criză economică aţi văzut majorări de salarii sau de pensii, aşa cum aţi făcut dumneavoastră iresponsabil, fără acoperire, în 2008? Nicăieri. Fiecare ţară îşi ajustează cheltuielile în raport cu ceea ce poate. Credeţi că Marea Britanie disponibilizează 500.000 de bugetari pentru că are o situaţie fericită? Credeţi că Germania are un program de reducere a cheltuielilor bugetare cu 80 miliarde de euro în 4 ani pentru că are o situaţie foarte bună? Credeţi că Franţa a trebuit să adopte o nouă lege a pensiilor pentru că totul era perfect şi în regulă? Credeţi că Irlanda, care a intrat în dificultăţi majore, de bucurie face aceste lucruri? Portugalia, la fel, Grecia, la fel? Aceste lucruri se întâmplă. Noi, prin, măsurile pe care le-am luat, am prevenit asemenea derapaje, am prevenit să ajungem în acele situaţii care s-ar fi întâmplat dacă am fi continuat politica din anul 2008.

Pe de altă parte, îmi spuneaţi de întârzieri în prezentarea bugetului. Dar haideţi să spunem lucrurilor pe nume. Legea pensiilor, pentru o solicitare de reexaminare a unui singur articol, a stat 2 luni în Parlament, din 8 octombrie până în 7 decembrie, pentru că nu s-a dorit ca această lege să fie adoptată mai repede, ca în prognoza noastră bugetară să fie înaintată în termen şi corect. 2 luni de zile pentru un articol. Şi pentru asta, evident că ne cereţi socoteală tot nouă. În privinţa legilor salarizării, le-am trimis la Parlament pe 25 noiembrie, dar, pentru că s-a refuzat de către opoziţie convocarea Biroului Permanent, doar în 14 decembrie am ajuns să venim să ne asumăm răspunderea.

Deci, repet, din 25 noiembrie până în 14 decembrie nu s-a întâmplat nimic, pentru că opoziţia, care are majoritate în Birourile Permanente, a spus „pas, nu dorim să se adopte aceste legi”. La Legea bugetului, noi am trimis în 7 decembrie şi, iarăşi, din boicotul opoziţiei, doar în 13 decembrie s-a întrunit Biroul Permanent pentru a se stabili calendarul bugetului. S-a pierdut o săptămână pentru că opoziţia nu a dorit să discutăm aceste acte fundamentale ale ţării. E adevărat că avem o situaţie cu totul particulară: avem majoritate în plenul Parlamentului, dar suntem conduşi în Birourile Permanente şi în Comisii de către opoziţie. Acest lucru denotă că, din nefericire, cei din opoziţie n-au înţeles, sau nu doresc să înţeleagă priorităţile acestei ţări. Şi văd că, ori de câte ori nu se reuşeşte adoptarea unei legi fundamentale pentru această ţară, zâmbiţi şi sunteţi bucuroşi.

Acest lucru este tragic. N-am crezut să fiu în situaţia să văd pe cineva din opoziţie bucurându-se că o lege de reformă importantă nu trece şi nu se adoptă. Din fericire – şi aici este marele merit al colegilor din coaliţia guvernamentală, că au avut tăria să treacă peste responsabilitatea dumneavoastră – să nu cadă în capcana populismului de care daţi dovadă, şi să susţină aceste proiecte care iată, în sfârşit, sunt adoptate şi duc România pe creştere economică şi este o adevărată realizare de reforme în domeniile educaţiei, pensiilor, salarizării, finanţelor publice.

Vă mulţumesc pentru acest lucru şi vă asigur că deşi această perioadă este grea pentru colegiile dumneavoastră uninominale oamenii vor aprecia rezultatul final, când în 2012 câştigătorii politici ai măsurilor dureroase vor fi cei care au susţinut astăzi coaliţia de guvernământ, iar cei care sunt astăzi în opoziţie vor mai avea un somn dulce pe acele bănci ale opoziţiei încă mulţi ani din 2012 încolo pentru că nu au avut puterea să facă ceea ce trebuie pentru România la timpul şi momentul potrivit. Iar românii apreciază, repet, şi eu ştiu asta, din contactul direct pe care l-am avut şi ca primar şi ca parlamentar, şi acum, că oamenii în ultimă instanţă îi apreciază pe cei care au tăria să facă lucrul potrivit la momentul potrivit. În privinţa tranşelor de împrumut făcea domnul Ponta o referire, aceste tranşe de împrumut pe care România le are nu ne ajută cu nimic la bugetul de stat.

Vreau să fie foarte clar, România are două tranşe de împrumut de primit: una de la FMI şi una de la Comisia Europeană. Cea de la FMI, la fel ca până acum, va merge la Banca Naţională a României pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării şi menţinerea în continuare a unui curs echilibrat euro/leu. Banii de la Comisia Europeană, peste 1 miliard de euro, ca de fiecare dată vin la Ministerul Finanţelor pentru susţinerea deficitului bugetar, şi sunt cei mai ieftini bani pe care ţara îi poate obţine. De aceea, orice amânare din partea dumneavoastră, orice tergiversare, ne va costa foarte mult pe noi sub aspect bănesc ca ţară.

Orice încercare a opoziţiei de a boicota aplicarea şi adoptarea fie a legilor salarizării, fie a legilor bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale, ne va costa bani mai mulţi pe care ţara îi va plăti cu dobânda în vederea finanţarii deficitului. Pentru că vom avea un deficit de 4,4%, mergând spre de 3% în 2012. Acest împrumut trebuie să fie finanţat, şi încă o dată repet, nu mai avem banii domnului Vosganian din vânzarea BCR-ului, pe care i-a prădat în 2008. Sunt bani pe care trebuie să-i împrumutăm de pe piaţă, iar vremurile s-au schimbat.

Astăzi cu mare greutate se găsesc resurse financiare şi ţări cu blazon din Uniunea Europeană n-au reuşit să ia nici un ban de piaţă pentru că nu au în plan intern reforme credibile care să asigure că acolo se face ceea ce trebuie cu resursele financiare care se împrumută. Pentru prima dată acest buget consumă cât produce şi duce banii în investiţii pentru tot ce înseamnă deficit. Asta este politică responsabilă. Asta înseamnă să nu te întinzi mai mult decât îţi e plapuma, să cheltuieşti banii corect, să se ajungă cu prioritate pentru ceea ce îţi dă dezvoltare şi evoluţie şi nu petrecere sau alte abuzuri pe bani publici. De aceea, încă odată distinşi colegi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi vă solicit să aveţi în analiză acest proiect de buget aşa cum a fost trimis spre aprobare, astfel încât el să dea României cele două obiective pe care ni le-am propus: ieşirea din recesiune şi creştere economică.

Pentru aceasta doamnă preşedinte vă solicit să aprobăm acest proiect de buget în procedură de urgenţă. Vă mulţumesc.

Filed under: Declaratii, Masuri,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

decembrie 2010
L M M J V S D
« nov.   ian. »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
%d blogeri au apreciat asta: