Măsuri asumate

Icon

Anul 2010 a fost anul celor mai importante reforme de până acum ale statului


Anul 2010 a fost anul celor mai importante reforme de până acum ale statului, a declarat, marţi, prim-ministrul Emil Boc, la postul public de televiziune.

„A fost anul celor mai mari constrângeri bugetare, ca să ne pregătească terenul spre creştere economică în 2011 şi în anul următor nu vom mai vorbi de tăieri de salarii sau de tăieri de pensii sau de alte alocaţii sociale, vom vorbi de recuperarea unor drepturi salariale, aşa cum au fost ele diminuate. În cazul bugetarilor, se recuperează 15% din ceea ce s-a pierdut, iar statul poate să funcţioneze deja pe coordonate aproape normale. Ce înseamnă aproape normale? Să consumăm cât producem şi ce împrumutăm, să ducem în dezvoltare, pentru locuri de muncă. Încetul cu încetul, acolo pleacă România, care îi asigură un viitor sănătos, fără să aibă probleme, aşa cum a avut în trecut.”, a spus Boc, la TVR1.

Iata mai jos transcriptul emisiunii din 28 decembrie de la TVR

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la „Tema zilei”. Ne mai despart de sfârşitul anului doar câteva zile, e perioada în care toată lumea trage linie şi face bilanţuri. Pentru analiza unui an plin de măsuri de austeritate şi de evenimente, dar şi pentru o perspectivă a anului viitor, invitatul nostru din această seară este premierul Emil Boc. Bună seara, domnule prim ministru, bine aţi venit!

Emil Boc: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.

Ramona Avramescu: Curtea Constituţională a dat astăzi verde pentru buget, pentru legile salarizării, pentru Ordonanţa 50 şi aţi bifat astfel toate restanţele, toate condiţiile asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional. Cum aţi caracteriza acum, la sfârşit, acest an?

Emil Boc: Încheiem un an extrem de greu, cu măsuri dure de austeritate, necesare şi care ne dau un temei de optimism moderat pentru anul următor. Practic, în 2011, şi în anii următori, vom începe să culegem roadele la aceste măsuri aspre pe care a trebuit să le luăm şi care au fost corecte cu viitorul românilor, chiar dacă ele, din punctul de vedere al prezentului, au adus foarte multe probleme. Deci, pe de o parte, am evitat să intrăm în derapaj economic şi financiar, aşa cum unele ţări din UE au intrat, am asigurat finanţarea deficitului bugetar, prin faptul că am luat aceste măsuri mai dure şi am dat o poliţă de asigurare a viitorului României, în două sensuri: pe de o parte, am evitat să ajungem într-o situaţie dificilă şi pe de altă parte, în viitor, România nu va mai fi confruntată cu asemenea probleme, prin faptul că aceste măsuri pe care le-am luat în 2010 au rearanjat funcţionarea statului.

În concluzie, anul 2010 a fost anul celor mai importante reforme de până acum ale statului, anul celor mai mari constrângeri bugetare, ca să ne pregătească terenul spre creştere economică în 2011 şi în anul următor nu vom mai vorbi de tăieri de salarii sau de tăieri de pensii sau de alte alocaţii sociale, vom vorbi de recuperarea unor drepturi salariale, aşa cum au fost ele diminuate. În cazul bugetarilor, se recuperează 15% din ceea ce s-a pierdut, iar statul poate să funcţioneze deja pe coordonate aproape normale. Ce înseamnă aproape normale? Să consumăm cât producem şi ce împrumutăm, să ducem în dezvoltare, pentru locuri de muncă. Încetul cu încetul, acolo pleacă România, care îi asigură un viitor sănătos, fără să aibă probleme, aşa cum a avut în trecut.

Ramona Avramescu: Legat de aceste constrângeri bugetare şi măsuri de austeritate, pe tot parcursul anului, aţi repetat, şi dumneavoastră, şi miniştrii dumneavoastră, şi preşedintele, că nu luaţi aceste măsuri cu inima uşoară, dar că ele sunt necesare şi că populaţia, la un moment dat, le va înţelege şi le va accepta. Vi se pare acum, la sfârşitul anului, că populaţia a înţeles?

Emil Boc: Aici eu am de spus două lucruri. În primul rând, aceste măsuri erau absolut necesare, ca ţara să nu intre în derapaje şi să aibă probleme, aşa cum au avut alte ţări din UE.

În al doilea rând, eu îi înţeleg pe oameni, pentru că ei văd că au mai avut în 2010 venituri mai mici, că în 2010 veniturile lor s-au diminuat. Şi aici aş vrea să se înţeleagă foarte clar: guvernul, primul ministru, preşedintele, miniştrii nu au luat aceste măsuri pentru că au ceva cu românii, să ia măsuri împotriva lor, împotriva ţării. Am luat aceste decizii ca să salvăm 22 de milioane de români, să salvăm ţara. Pentru că dacă noi continuam politicile din anul 2008, ale Guvernului Tăriceanu, ţara intra în colaps. Şi când spun asta, vă dau doar un singur exemplu: în 2008, când a avut ţara creştere de 8%, s-a lăsat un deficit de 5,2, adică de vreo 8 miliarde de euro. Gândiţi-vă că dacă banii aceia nu se cheltuiau în 2008 pe tot felul de pomeni electorale, noi îi aveam în 2009 şi în 2010. Iar în 2009, noi am avut o creştere nu de +8, ca în 2008, ci de -7, şi se punea problema cum să plăteşti la acelaşi nivel salarii, pensii, nu numai la acelaşi nivel, ci şi majorat, la sfârşitul anului 2008.

A trebuit să reajustăm cheltuielile statului în concordanţă cu ceea ce poate să producă această ţară, pentru că nu se mai puteau împrumuta bani, nu aveai de unde să împrumuţi bani. În 2008, Tăriceanu a luat banii pentru finanţarea deficitului din vânzarea BCR-ului, adică din plan intern. România în 2009 şi în 2010 n-a mai avut aceşti bani, trebuia să se împrumute de pe piaţa externă. Ori, vedeţi că nici Grecia, nici Portugalia, nici Spania n-au reuşit să ia bani de pe pieţele europene, cu atât mai puţin ar fi avut şansa România să ia bani ca să îi ducă în consum. Şi atunci a trebuit să ne gospodărim în plan intern şi să cheltuim aproximativ cât producem, iar banii pe care îi luăm cu împrumut să meargă în dezvoltare, în investiţii, în infrastructură, în locuri de muncă care ne vor genera prosperitate pe termen lung.

Deci, am fost nevoiţi să luăm aceste măsuri ca să ne putem gospodări în plan intern şi să ne putem asigura finanţarea cheltuielilor pe care le avem şi de aceea am declanşat marile reforme, şi aici mă refer la reforma pensiilor, în iulie au fost eliminate pensiile de lux, cele care nu aveau la bază principiul contributivităţii, acum în decembrie, practic, prin promulgarea legii s-a pus la bază principiul contributivităţii şi s-a realizat o reformă a unui domeniu extrem de important care va asigura plata pensiilor pe termen mediu şi lung în România. A fost reforma salarizării, cu cele două componente, cadru şi salarizarea pentru 2011, care asigură exact ceea ce se poate plăti în această ţară, cu 15% mai mult decât în octombrie 2010 vor primi bugetarii în 2011, dar lucruri certe care au acoperire în realitate şi nu sunt doar poveşti.

Legea educaţiei, care sper să se finalizeze de asemenea în viitorul apropiat. Legea care a vizat restructurarea sectorului bugetar – am pornit în decembrie 2008 de la 1.397.000 de bugetari, iar la sfârşitul lunii noiembrie România are 1.274.000 de bugetari, deci o reformă a statului de a ajusta numărul de personal după ceea ce îşi poate permite această ţară. Acesta a fost un lucru pe care l-am făcut cu greutăţi, dar absolut necesar acestei ţări, să ajustăm funcţionarea statului, inclusiv din perspectiva personalului, în raport cu potenţialul şi nevoile acestei ţări. Sunt lucruri care s-au făcut cu greu, uneori a trebuit să cadă guvernul, cum a fost pentru legea pensiilor în octombrie 2009, şi a mai fost încă o moţiune de cenzură, dar până la urmă am reuşit şi iată că aceste legi promulgate odată de preşedintele României vor intra în vigoare.

Ramona Avramescu: Toate aceste reforme pe care le-aţi menţionat, domnule prim-ministru, au fost contestate în toate felurile posibile, s-a uzat de toate mijloacele legale pentru a le împiedica. Ce vă face să credeţi că aplicarea lor va fi mai uşoară decât a fost adoptarea şi că ele vor avea efectul pe care îl scontaţi acum?

Emil Boc: Este clar că fără aceste legi România nu se putea încadra în ţintele de deficit nici pentru anul 2010, unde ne vom încadra în 6,8, nici în 4,4, în 2011, şi nici n-am fi asigurat resursele financiare pentru a finanţa acel deficit bugetar, pentru că totuşi 4,4% deficit înseamnă câteva miliarde de euro pe care trebuie să îi împrumutăm, fie de pe piaţa internă, fie de pe piaţa externă. Ori dacă nu avem aceste legi ale statului, care să ajusteze cheltuielile, să corecteze acolo unde erau resurse suplimentare şi să corectăm abuzurile acolo unde s-au dat tot felul de drepturi fără acoperire, că era vorba de pensii de invaliditate care s-au triplat – din 2001 în 2009 s-a triplat numărul acestora, foarte mulţi intrând în sistem fără să aibă acoperire într-o situaţie de fapt, a trebuit să corectăm acest lucru şi cei care cu adevărat sunt într-o situaţie de invaliditate să primească o pensie pe măsură, ceilalţi să plece la muncă sau în domeniul ajutoarelor sociale. Şi acolo a trebuit să corectăm aceste ajutoare când se dădeau la persoane care aveau vile, maşini în curte, dar ei primeau ajutoare sociale de la stat. Aceste lucruri s-au curmat – sau poate dacă mai sunt, ele sunt în momentul de faţă în analiză finală pentru a fi corectate – şi ca banii publici să fie cheltuiţi cu eficienţă.

Deci, fără aceste legi n-am fi reuşit să ne gospodărim astfel încât să putem să ne uităm cu un optimism moderat la anul 2011. Când spun optimism moderat, mă refer la câteva lucruri: vom ieşi din recesiune în anul 2011, vom avea o creştere economică între 1,5 şi 2%, bugetarii vor recupera o parte din salariul pierdut în 2010, 15%, în domeniul privat salariul minim creşte de la 600 la 670 de lei, inflaţia rămâne sub control, cursul rămâne sub control, şomajul va scădea un pic în anul 2011, salariul mediu brut va avea o uşoară creştere – sunt câteva semne bune care, repet, ne duc să consolidăm aceste reforme pe care le-am început. Orice pas înapoi ne-ar fi dus la colaps economic şi la o situaţie aşa cum se întâmplă în Europa, pentru că românii au început să vadă că e greu şi în Spania, şi în Portugalia, şi în Franţa, şi în Marea Britanie, şi în Germania, ţări care sunt cu vechime în Uniunea Europeană şi care au fost şi sunt nevoite să ia măsuri foarte dure în privinţa austerităţii bugetare.

Ramona Avramescu: Dar credeţi că românii vă împărtăşesc acest optimism, fie el şi moderat, domnule prim-ministru? Pentru că săptămâna trecută un om s-a aruncat de la balcon în timpul unui discurs ţinut de dumneavoastră.

Emil Boc: Asta am spus mai înainte, că eu înţeleg nemulţumirile românilor şi au tot dreptul să fie nemulţumiţi, pentru că fiecare român în parte vede propria lui situaţie şi îşi compară venitul lui cu cel de un an în urmă sau cu doi ani în urmă. Din nefericire, vremurile s-au schimbat şi ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că dacă mergeam în acelaşi ritm, ne prăbuşeam cu toţii, ne scufundam, ca o barcă care se scufunda în întregime şi am preferat atunci să ne ajustăm cheltuielile şi să salvăm, practic, această ţară de la colaps, pentru că oamenii, văzând problema lor individuală, sunt nemulţumiţi, noi, guvernanţii, avem imaginea de ansamblu a ţării, a tuturor, şi atunci putem să luăm decizii care, repet, poate că individual afectează pe unul sau pe altul dar la nivel de ţară ne salvăm şi mergem mai departe.

Şi asta am spus la început, că roadele măsurilor noastre vor începe să se vadă anul următor, în 2012, când vom consolida aceste lucruri şi România va fi ferită de asemenea pericole, cu două condiţii: să nu cadă în patima populismului, aşa cum a fost în anul 2008, când fără acoperire, fără să existe un temei, s-au dat tot felul de drepturi sociale, salariale, pensii, fără să aibă acoperire în economie şi era clar că aceste lucruri nu vor putea dura. Acum, ceea ce se scrie în lege are acoperire în productivitatea muncii, are acoperire în economia românească. Sau, să se cadă în cealaltă patimă, a nihilismului, a negativismului, că totul este rău şi că nimic nu este bun în această ţară, care, repet, e la fel de periculos şi dăunător ca şi partea cealaltă de populism. Trebuie păstrat echilibrul şi să luăm partea bună şi să o vedem care este, partea rea pe care să o corectăm şi aşa putem să mergem mai departe.

Ramona Avramescu: Dincolo de aceste măsuri de austeritate suportate direct de populaţie – tăieri de salarii, de ajutoare sociale, majorarea TVA – prin ce alte mijloace a reuşit statul, concret, să reducă risipa şi să aducă mai mulţi bani la buget? A scăzut evaziunea fiscală, a crescut nivelul de colectare, s-a întâmplat ceva? Pentru că există această tendinţă de a considera că totul a căzut în spatele cetăţeanului, în timp ce statul continuă să…

Emil Boc: Am început să facem aceste reforme practic în toate domeniile, strângând şurubul risipei. Am să vă dau exemplu în domeniul sanitar. De 10 ani trebuia să fie aprobat cadrul legal şi să se implementeze sistemul informatic integrat, ca să se elimine scurgerile de bani din sistem. Anul acesta am reuşit să finalizăm sistemul informatic integrat care, repet, se putea finaliza în urmă cu 10 ani, dar nu s-a făcut. Am închis un şurub al risipei.

De asemenea, în materie de infrastructură se puteau face din anii ’90 standardele de cost pentru autostrăzi, pentru drumuri, pentru săli de sport, pentru şcoli. Nu s-au făcut pentru că nu s-au dorit, aceste lucruri, întrucât s-au scurs bani pe această cale. Am adoptat aceste standarde de cost, chiar astăzi ministrul transporturilor a venit în guvern cu standardele pentru autostrăzi, pentru drumuri, ceea ce înseamnă că iarăşi, din nou, o gaură sau un loc pe unde se scurgeau banii publici se închide şi se păstrează bani la bugetul de stat. Aţi auzit vorbindu-se de faptul că din anul 2011 se vor impozita veniturile nejustificate ale acelora care nu pot face dovada că au câştigat corect banii.

Ramona Avramescu: Şi se vor verifica averile ostentative?

Emil Boc: Aici e vorba de acea avere afişată ostentativ, e vorba de marile averi din România, care, dacă sunt dobândite corect, şi-au plătit taxele, n-au niciun fel de problemă. Deci, orice român care este corect, indiferent că este multimilionar sau este un simplu cetăţean, poate să stea liniştit, că nu va avea probleme cu autorităţile statului. Însă aceia care au venituri foarte mici sau aproape inexistente, dar în spate au vile, maşini de lux, concedii în străinătate, opulenţă, vor trebui să spună de unde au aceste resurse financiare, iar dacă nu pot să spună, aceste diferenţe se impozitează cu 16% şi banii merg la bugetul de stat, iar pe latura penală, dacă este şi o infracţiune, e treaba penalului să analizeze.

Ramona Avramescu: Dar are statul mijloacele să facă aceste verificări? Domnule prim-ministru, n-aş vrea să bagatelizez, dar îmi vine în minte un alt proiect de care presa a vorbit foarte mult, cel cu impozitarea câştigurilor maneliştilor şi care a rămas undeva suspendat şi…

Emil Boc: Păi, aici este… Aici se rezolvă inclusiv această temă, pe această cale a proiectului propus de Ministerul Finanţelor, prin introducerea controlului indirect. Controlul direct este când te duci la firmă şi vezi exact ce are şi ce a vândut şi ce documente are. Controlul indirect este acela când aduni alte date şi faci o analiză a veniturilor şi cheltuielilor persoanei respective şi este metoda patrimoniului.

Te uiţi la ce are un om în curte – are o casă foarte luxoasă, are o maşină de lux – şi te uiţi la venituri şi vedeţi că veniturile nu acoperă nici 10% din patrimoniul pe care îl are. Îl cheamă Fiscul şi îl întreabă: dumneata, la Fisc, ai 100 de lei venituri; patrimoniul tău este de 1.000 de lei. Dacă nu poţi să justifici, diferenţa de la 100 la 1.000 ţi-o impozitez cu 16%, pentru că este un venit nejustificat. La fel, metoda cheltuielilor: ai venituri, iarăşi, foarte mici, dar ai concedii în străinătate, maşini, la fel, de lux, cumpărături şi bijuterii şi alte lucruri de acest fel, foarte scumpe şi Fiscul te întreabă: veniturile tale sunt de 100 de lei, bijuteriile, vacanţele, concediile, maşinile sunt de 300 de lei. Nu poţi să justifici de unde ai aceşti bani, diferenţa, repet, o plăteşti prin impozitarea cu 16%.

Ramona Avramescu: Şi cum se va face acest lucru concret? Pentru că, cel puţin teoretic, Fiscul ar fi trebuit să facă lucrul ăsta şi până acum.

Emil Boc: Aşa cum fac toate ţările civilizate. Ei, asta vreau să vă spun…

Ramona Avramescu: O să fie suplimentat numărul de angajaţi, o să-i stimulaţi în vreun fel, cum?

Emil Boc: Încă o dată vreau să vă spun acest lucru: acest control nu-i vizează pe oamenii obişnuiţi, pe bugetari, pe oamenii simpli care îşi câştigă existenţa din salarii, dintr-un trai obişnuit, aşa cum este peste tot în lumea civilizată. În UE, în America, există un departament special în cadrul ANAF-ului – IRS-ul, în America, de exemplu – şi care se ocupă numai cu marile averi din ţara respectivă. Şi au grile, metode, proceduri speciale, după care analizează… Prima dată, îşi culeg informaţiile necesare, după care se duc exact la persoana ţintită şi…

Ramona Avramescu: Deci, se va crea şi la noi acest departament special.

Emil Boc: Acest departament special în cadrul ANAF-ului, care, repet, se va ocupa cu analiza aceasta a averilor mari şi care vor fi taxate, dacă ele nu sunt justificate. Acest lucru se putea face în urmă cu zece ani, în România. Nu s-a dorit să se facă acest lucru şi s-a tot amânat. Am luat decizia în guvern să îl facem. Nu-i o măsură care să placă multora, dar este necesară ţării, statului de drept, ca fiecare să dea socoteală în această ţară pentru veniturile pe care le are şi, în acelaşi timp, pentru patrimoniul pe care îl are şi cheltuielile pe care le efectuează. Sau, la o scară mai mică, această metodă a controlului indirect cum se aplică? Ai o brutărie, tu ai raportat că ai făcut o mie de pâini într-o lună. Te uiţi la curentul electric, cât ai consumat şi curentul electric îţi arată că ai consumat, pentru a face zece mii de pâini, nu o mie de pâini, dar tu ai declarat o mie de pâini. Şi atunci, de la o mie de pâini la zece mii de pâini, cât arată curentul că ai consumat, eu îţi impozitez pâinile respective. Asta înseamnă controlul indirect, că nu pot să stau să văd după fiecare tură câte pâini a produs brutăria respectivă, dar mă pot uita la consumul de curent şi se face un calcul mediu şi spune: în luna respectivă, cu curentul respectiv se puteau face zece mii de pâini. Tu ai raportat numai o mie. Iată, te taxez. Deci, sunt aceste metode de control indirect, pentru a-i afla pe cei care contribuie la evaziunea fiscală, ca să vă dau câteva exemple.

Ramona Avramescu: Haideţi să ne mutăm un pic spre 2011 şi spre continuarea acestor reforme în aparatul de stat. Vor mai pleca bugetari, vor mai fi concediaţi bugetari în 2011?

Emil Boc: Partea cea mai importantă a reformei sectorului bugetar a fost făcută în anul 2010 şi va continua în 2011 în acele domenii care încă nu au făcut obiectul restructurării, procedurile nefiind finalizate.

Ramona Avramescu: Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne.

Emil Boc: Cum este, de exemplu, Internele, Finanţele, pentru că aici procedurile sunt încă în derulare şi nu au fost finalizate, fiind domenii mult mai aplicate şi cu particularităţi specifice. Va continua, pentru că aici nu au avut loc procedurile de restructurare în Interne şi în Finanţe sau se vor finaliza alte proceduri începute în cursul anului 2010 şi care nu se vor termina până în 31 decembrie 2011.

Ramona Avramescu: Aţi stabilit numărul şi criteriile pe baza cărora vor fi concediaţi aceştia?

Emil Boc: Standardele de cost sunt singurele care ne spun câţi oameni rămân în fiecare domeniu. Aşa cum în administraţie am avut o lege care ne-a spus care este numărul maximal de oameni care trebuie să funcţioneze în fiecare primărie, în fiecare consiliu judeţean, la fel se face şi în Ministerul Finanţelor şi în Ministerul de Interne, pe baza analizei standardelor de cost. Spun însă că partea cea mai consistentă a fost făcută în anul 2010, în 2011 doar vor fi finalizate aceste procese care încă nu au fost duse la capăt în 2010 şi m-am referit, în special, la Interne şi Administraţie, cu menţiunea că România are, la 1 decembrie 2010, 1.274.000 de bugetari, adică începe cu adevărat să arate ca un stat suplu, care să-şi poată permite bugetarii pe care să îi plătească mai bine şi să aibă servicii de calitate în raport cu cetăţeanul. Deci, repet, de la 1.397.000, am ajuns la 1.274.000 la 1 decembrie 2010. Asta arată că am reuşit o ajustare a aparatului bugetar în concordanţă cu potenţialul acestei ţări.

Ramona Avramescu: Un obiectiv important pentru 2011, domnule prim-ministru, ar fi intrarea României în Spaţiul Schengen şi, după cum arată lucrurile la sfârşitul acestui an, se pare că ne cam îndepărtăm de el, în principal din cauza problemelor din justiţie. Şi aici aş vrea să vă rog să comentaţi din nou – aţi făcut-o înainte de votul care s-a dat în Parlament – ce s-a întâmplat în Parlament în cazul Ridzi. Ca şef de partid şi ca şef de guvern, intenţionaţi să luaţi nişte măsuri, în urma acelui vot?

Emil Boc: Punctul meu de vedere, punctul de vedere al Biroului Permanent Naţional, al grupului parlamentar a fost foarte clar de a permite justiţiei să-şi ducă anchetele până la capăt. În Parlament a fost un vot secret şi la fel de vinovaţi de rezultatul votului sunt şi cei de la PD-L, precum şi cei de la PSD sau PNL, sau UDMR, care au votat 99 la 109, sau ceva de genul acesta, pentru a bloca o procedură judiciară. Din punctul nostru de vedere, în nicio situaţie PD-L nu s-a opus justiţiei. În acele cazuri individuale fiind vorba de un vot secret, este foarte greu să-i tragem la răspundere. Am spus însă un lucru foarte clar, partidul va avea o analiză foarte serioasă în 2011 pentru tot ce înseamnă reforma PD-L, inclusiv pe componenta cazului Ridzi.

Ramona Avramescu: Mai ales că nu este singurul. Mai este un caz, tot un membru PD-L, care stă în Parlament şi poate un semnal mai puternic, nu ştiu, un vot cu bilele la vedere sau în alte situaţii s-au găsit soluţii.

Emil Boc: La fel de bine să ne amintim că într-o situaţie anterioară, când a fost prima solicitare în cazul Ridzi, Parlamentul, inclusiv, deci, PD-L, au votat colegii noştri pentru ca justiţia să-şi poată urma cursul. De data aceasta, repet, a fost acest incident şi este greu să dai vina doar pe un singur partid. Eu nu spun că PD-L este un partid de îngeri şi că ei au votat toţi, bloc, pentru continuarea cercetării şi alţii au fost împotrivă. Eu spun că vina este împărţită între toate formaţiunile care au votat prin vot secret în Parlamentul României.

Ramona Avramescu: Dacă tot suntem la discuţii politice, vă vedeţi conducând guvernul până în 2012, când expiră mandatul?

Emil Boc: Am mai declarat de câteva ori, despre viitor discutăm începând cu anul 2011. Până la sfârşitul anului 2010 am acest obiectiv şi care, cu ajutorul lui Dumnezeu, se realizează, să avem stabilitate economică, să putem aspira în 2011 la creşterea economică, să avem buget, să avem legile salarizării adoptate, să avem legea pensiilor promulgată, să încheiem reformele principale structurale ale statului; din 2011 o să povestim şi despre viitor, inclusiv guvernamental, inclusiv politic. Deocamdată, repet, fac ceea ce…

Ramona Avramescu: Din punct de vedere politic, în PD-L aveţi un obiectiv?

Emil Boc: Din 2011 povestesc şi despre acest lucru. V-am spus acest lucru la o emisiune anterioară, tot cu dumneavoastră. Încă nu s-a încheiat 2010. Să păstrăm şi pentru 2011 unele ştiri.

Ramona Avramescu: Şi acum, un ultim cuvânt despre acest 2010. A fost vreun moment în care v-a venit să vă luaţi câmpii, aşa cum preşedintele Traian Băsescu spunea, într-o emisiune, tot la noi?

Emil Boc: Eu cred că fiecare român a avut greutăţi anul acesta, cu atât mai mult primul ministru a avut greutăţi şi zile grele şi zile dificile, dar când eşti într-o asemenea poziţie, nu ai cale de întors.

Ramona Avramescu: Unul concret, mai mult decât altele.

Emil Boc: Poate cel mai greu moment a fost de departe acesta din Parlament, de la sfârşitul anului, un moment care m-a şocat şi pe mine. Stâncă să fi fost, nu putea să nu te afecteze un asemenea moment. Dar cel mai important lucru pentru mine a fost

Ramona Avramescu: V-aţi gândit să vă daţi demisia sau să…

Emil Boc: …să ştiu că viaţa omului este salvată şi asta a fost preocuparea şi gândul din secunda doi, când am realizat ce s-a întâmplat, pentru că în primul moment nu văzusem exact ce s-a întâmplat, de la balcon şi prima şi cea mai importantă preocupare imediată era salvarea vieţii domnului Sobaru, inclusiv după ce s-a întrunit Biroul Permanent, principala preocupare era să vedem starea sănătăţii lui, după care să ne gândim şi la alte lucruri. Doar după ce am aflat că situaţia se stabilizează şi că nu există afecţiuni vitale şi nu există probleme să îşi piardă viaţa, atunci am putut finaliza procedurile. Pentru că a fost într-adevăr un moment şi emoţional, şi un moment şi delicat, din toate punctele de vedere. Dar mă bucur că domnul Sobaru, în primul rând, este în viaţă şi cu raţiune şi calm, şi cu înţelegere, cu solidaritatea tuturor, putem să trecem şi peste aceste lucruri. Şi e clar că nu aceasta este soluţia la problemele grele pe care le avem într-un moment sau altul al vieţii.

Ramona Avramescu: Pentru 2011, apropo de probleme grele, să ne aşteptăm la – vorbeaţi de acest optimism moderat.

Emil Boc: Moderat.

Ramona Avramescu: Care ar fi totuşi punctele sensibile pe care ar trebui să stăm cu ochii în 2011 şi la care guvernul se uită cu mai mare atenţie?

Emil Boc: Guvernul se uită în primul rând la partea economică, la partea de dezvoltare, la partea de locuri de muncă. Sunt singurele soluţii clare şi certe pentru a ieşi din criză. Combinate cu fondurile europene, ne vor asigura acea creştere economică despre care am vorbit. Sunt proiecte în derulare în momentul de faţă de peste 10 miliarde de euro, care vor intra în economia românească, care vor aduce bunăstare şi vor aduce modernizarea ţării. Este un proiect naţional de 4 miliarde de euro de dezvoltare a infrastructurii rurale şi naţionale, care, din nou, va veni şi va contribui la modernizarea ţării. Este bugetul de stat, care creşte… investiţiile de la 33 de miliarde de lei vechi la 35 de miliarde de lei. 33 de miliarde de RON la 35 de miliarde de RON. Înseamnă bani în plus în economie, în condiţiile în care deficitul scade de la 6,8 la 4,4%. Deci pe partea economică pot să spun că vor fi mai multe motoraşe din acestea mici, motoare mici în economie, care vor genera dezvoltare şi care, implicit, locuri de muncă, iar dacă locuri de muncă există, şi grijile românilor vor fi mai puţine. Iar în plan bugetar, lucrurile stau în felul următor: pentru cei 1.274.000 de bugetari, salariile cresc cu 15% în raport cu ce au avut în octombrie. Pentru pensionari, pensiile nu se modifică, rămân la fel ca şi până acum; ele nu au fost afectate nici în anul 2010. Cei peste 740 au contribuţia de sănătate de 5,5%, dar în continuare, pensia socială minimă, adică peste 1 milion de oameni care nu aveau pensia socială minimă, vor avea în continuare, medicamente compensate pentru toţi cei care au pensii până în 700 de lei, medicamente compensate în proporţie de 90% de pe lista B. De asemenea, 6 călătorii dus-întors cu trenul se acordă pensionarilor, ca măsuri de sprijin pentru situaţia dificilă pe care o au.

Ramona Avramescu: Şi în plan economic, măsuri de stimulare a economiei? Vi s-a reproşat tot anul că…

Emil Boc: Cele mai importante măsuri de stimulare, repet, nu sunt altele decât investiţiile publice în infrastructură. Iar aici avem trei componente majore: avem bugetul de stat, cu mai mulţi bani pentru investiţii, avem fondurile europene, cu cea mai mare sumă, vreodată în România, 10 miliarde de euro, care sunt în implementare.

Ramona Avramescu: Fondurile europene au fost considerate şi anul acesta o sursă importantă, numai că nu au fost folosite…

Emil Boc: S-au dublat, să ştiţi, practic, procentele de semnare, de absorbţie, în raport cu anul anterior. Necazul este că până să se implementeze un proiect, trebuie să treci prin fazele anterioare – depunere de proiect, evaluare, semnare, licitaţie şi implementare. Ei, acum, în 2011, ajungem la grosul implementării. Până acum, au fost fazele anterioare, ca dominantă. Acum intrăm la faza de implementare, care cu siguranţă va schimba şi România şi va aduce mai multe resurse în ţară. Deci bugetul, fondurile europene şi Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, de 4 miliarde de euro, un program pe patru ani, dar care începe în 2011, va schimba România din temelii. Iar chiar astăzi am alocat importante sume de bani pentru plata datoriilor statului către firme, de la nivel naţional şi de la nivel local, pentru ca statul să înceteze a mai fi un factor care blochează dezvoltarea activităţii economice. Şi au mers şi pentru cheltuieli cu… şi pentru cheltuieli cu inundaţiile, şi pentru cheltuieli legate de infrastructura din transport, din sănătate, din mediu, din educaţie, din agricultură, ca subvenţii, tocmai ca aceste motoare ale economiei să se ducă mai departe.

Ramona Avramescu: Domnule prim ministru, vă mulţumesc şi sper ca optimismul dumneavoastră, chiar aşa, moderat, să fie confirmat în 2011.

Emil Boc: E un optimism moderat şi care se bazează pe câteva date certe, pe câteva fapte de găsit în bugetul de stat care a fost aprobat. Aş vrea numai să mai fac o menţiune. Am fost foarte criticaţi că guvernul a alocat resurse financiare pentru…

Ramona Avramescu: Foarte scurt, vă rog, să suntem la final.

Emil Boc: În privinţa stadioanelor, de la Bucureşti, Lia Manoliu, este stadionul naţional al ţării. Este un stadion care va face cinste României. Faptul că guvernul a alocat resurse financiare – şi ne vom achita de obligaţiile pe care le avem – va fi un lucru extrem de important pentru România, ca de altfel şi cel de la Cluj…

Ramona Avramescu: Este un subiect care va fi discutat pe larg în „Ora de ştiri”…

Emil Boc: Da, dar e important să le dăm oamenilor informaţiile corecte.

Ramona Avramescu: Vă mulţumesc pentru prezenţa la această emisiune, vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor. La revedere!

Filed under: Declaratii, Masuri, Perspective, , ,

One Response

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

decembrie 2010
L M M J V S D
« nov.   ian. »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
%d blogeri au apreciat asta: