Măsuri asumate

Icon

Ce a fost 2010 si ce va fi in 2011


,,Investiţiile, absorbţia fondurilor europene şi debirocratizarea au reprezentat, aşadar, obiectivele majore ale anului 2010.

Pentru 2011, investiţiile continuă să ocupe un loc principal în construcţia bugetară. Acestora li se adaugă creşterea cu aproximativ jumătate faţă de anul 2010 a efortului public (inclusiv cofinanţarea naţională) pentru stimularea absorbţiei banilor europeni”, a subliniat Andreea Paul-Vass, consilier de stat al premierului Emil Boc, intr-un articol postat pe blog, care citează un alt material, publicat în revista Q Magazine.

Cum a fost anul 2010? Unul cumplit de greu, care încă nu s-a terminat. Criza economică şi financiară ne-a afectat din plin.

Mulţi români nu-şi pot găsi de lucru sau trăiesc în condiţii precare. Unii sunt frustraţi, alţii sunt supăraţi pentru că nu ne putem permite să rezolvăm aceste probleme peste noapte. Din păcate, România nu a dus o politică bugetară prudentă pe timp de creştere economică şi nici n-a dovedit o toleranţă redusă arătată speculaţiilor peste măsură sau contractelor încheiate în defavoarea statului român.

Opoziţia s-a folosit de orice prilej pentru a se pregăti de alegeri, refuzând demersurile constructive, iar dezbaterea publică nu a prea reuşit nici ea să scape de capcanele cursei electorale. Totuşi, în pofida afirmaţiilor unora sau ale altora, nu cred că se poate afirma, cu bună-credinţă, că nu s-au luat măsuri hotărâte.

 

De pildă, o treime din eforturile Guvernului s-au axat pe creşterea veniturilor şi două treimi pe eficientizarea şi diminuarea cheltuielilor publice. Măsurile luate până în prezent au dus la echilibrarea bugetului public cu 2,66% din PIB în anul 2009, cu 7,15% în anul 2010 şi vor duce la echilibrarea cu 7,85% în anul 2011. În absenţa acestor măsuri de reajustare bugetară, deficitul bugetar ar fi sărit peste 10% în 2009, peste 14% în 2010 şi peste 11% în 2011. Or, o naţiune îndatorată nu este o naţiune liberă!

 

Ieşirea din criză, mult prea înceată

 

Desigur, ieşirea României din criză s-a dovedit mult prea înceată. Modelul de însănătoşire a finanţelor publice, prin atingerea unui deficit bugetar de maximum 6,8% din PIB în 2010, 4,4% din PIB în 2011 şi 3% din PIB în 2012, s-a bazat, în acest context, pe un efort major şi dureros, din care două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice, iar o treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.

 

Reducerea cheltuielilor nesustenabile reprezintă o măsură vitală, pe care, în pofida declaraţiilor populiste, orice guvernare din anii care vin va trebui să o asume. Ea nu poate asigura însă, de una singură, creşterea economică dorită. Guvernul Boc a înţeles bine situaţia, transformând investiţiile într-un obiectiv major. De la începutul anului, premierul a afirmat, în repetate rânduri, că banii publici vor fi alocaţi în maxima măsură posibilă spre acest sector. Obiectivele stabilite au fost respectate pentru anul 2010. La ultima rectificare bugetară, cheltuielile cu investiţiile au fost estimate la 33,9 miliarde de lei, aproximativ 17% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat, echivalentul a 6,6% din PIB. Este important de precizat că, în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, investiţiile din industrie (42,3%) şi comerţ/servicii (37,3) au fost mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

Susţinerea investiţiilor private şi crearea de locuri de muncă au la bază intervenţii prin mecanismele ajutorului de stat, în jurul a trei mari piloni.

 

Primul pilon se referă la proiecte mari de investiţii, adică la proiectele de peste cinci milioane de euro fiecare, în construcţii industriale, turism, achiziţii de echipamente medicale, care să angajeze cel puţin 50 de persoane. În ultimii doi ani, am reuşit să creăm 4.848 de noi locuri de muncă, prin investiţii de 956 mil. euro, din care ajutorul de stat aprobat a reprezentat 236 mil. euro, adică un sfert din suma totală.

 

Pentru anul 2011, Guvernul a alocat pentru primul pilon un buget în valoare totală de 214 mil. euro, din care 132 mil. euro sunt pentru noi proiecte de investiţii, iar restul pentru cele aprobate până acum.

 

Al doilea pilon are în vedere proiectele de investiţii ale IMM‑urilor (ajutorul „de minimis”), însoţite de o politică specifică privind parcurile industriale. Schema de ajutor de „de minimis” se referă la proiectele de investiţii pentru dezvoltare sau modernizare (de exemplu, construcţii industriale, turism şi achiziţii de echipamente) care pot beneficia de maximum 200.000 de euro, bani nerambursabili, pe o durată de trei ani fiscali. În ultimii doi ani, bugetul total alocat a fost de 100 mil. euro. 905 IMM-uri au primit aprobări de finanţare. Suma totală plătită până în prezent este de 46,3 mil. euro, din care 42,4 mil. euro s-au plătit în 2010. În 2011, bugetul alocat este de 53,7 mil. euro. Rezultatul politicii privind parcurile industriale arată, sintetic, astfel: 49 de parcuri industriale, 722 de antreprenori beneficiari şi 330.943 de noi locuri de muncă.

 

Al treilea pilon se referă la proiectele de investiţii realizate de microîntreprinderi, cu o vechime mai mică de doi ani (Programul „Start”), la care vom adăuga un alt sprijin, orientat către noile investiţii create de tinerii antreprenori care nu au avut niciodată o companie sau nu au deţinut vreo participaţie la o societate.

 

Programul „START”, de pildă, vizează dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor şi le facilitează accesul la finanţare. În 2010, au fost alocate mai mult de şapte milioane de lei pentru acest program. Până în data de 7 decembrie 2010, 658 de persoane au aplicat online, cu 240 de proiecte. 70 de contracte au fost încheiate. Rata de absorbţie este de 100%.

 

Ce o să aducă anul 2011?

 

Investiţiile, absorbţia fondurilor europene şi debirocratizarea au reprezentat, aşadar, obiectivele majore ale anului 2010. Pentru 2011, investiţiile continuă să ocupe un loc principal în construcţia bugetară. Acestora li se adaugă creşterea cu aproximativ jumătate faţă de anul 2010 a efortului public (inclusiv cofinanţarea naţională) pentru stimularea absorbţiei banilor europeni. Astfel, cheltuielile alocate pentru investiţii se ridică la aproximativ 17,3% din totalul cheltuielilor bugetare pe anul următor. Pentru 2011, proiectele cu finanţare din fonduri europene reprezintă 36% din totalul cheltuielilor pentru investiţii, adică 2,33% din PIB. Cresc semnificativ şi fondurile europene postaderare, de la 6,5 miliarde de lei în 2010 (1,3% din PIB) la 9,9 miliarde de lei în 2011 (1,8% din PIB).

 

Acestea, repetăm, sunt măsuri absolut necesare pentru accelerarea relansării economice.

 

Ce o să aducă anul 2011? Greu de spus, în condiţiile în care situaţia economică s-a dovedit atât de imprevizibilă. Ţinând totuşi cont de câteva puncte tari – şomajul a scăzut constant, începând cu luna aprilie 2010; în primele zece luni ale anului 2010, producţia industrială a cunoscut o creştere de 4,8% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2009, iar comenzile noi în industrie cu 24,6%, în aceeaşi perioadă; productivitatea muncii a crescut considerabil în acest sector; creşterea economică a fost reluată susţinut; exporturile au înregistrat, în primele zece luni ale anului 2010, un avans de 26,7% faţă de primele zece luni ale anului 2009, concomitent cu o apreciere reală a monedei naţionale faţă de euro; efectele reformei sectorului public au început să se vadă în reducerea cu aproximativ 3% a consumului colectiv la nivelul administraţiei publice în primele trei trimestre ale anului curent faţă de primele trei trimestre din 2009 –, se poate afişa un optimism prudent.

 

Provocările nu lipsesc. Agricultura a scăzut în primele nouă luni ale lui 2010. Sectorul construcţiilor şi-a continuat trendul descendent în aceeaşi perioadă. Investiţiile străine directe s-au diminuat, pe fondul unei incertitudini generale existente la nivel mondial. În acelaşi timp, se observă încă o reţinere a sectorului bancar în ceea ce priveşte creditarea neguvernamentală.

 

Pe de altă parte, din 2011, firmele vor putea să-şi onoreze obligaţiile fiscale prin declaraţii unificate (două la ANAF, una la casa de pensii, una la sănătate şi una la şomaj), transmise on-line sau depuse la un singur ghişeu. E un mare pas înainte pentru persoanele juridice, care vor economisi cam 36 de ore anual, pierdute până acum la cozi, chiar dacă un pas mic, raportat la nevoile reale de debirocratizare.

 

Optimism, deci, dar rezervat. E nevoie de foarte multă muncă, de profesionalism şi de responsabilitate, dacă vrem ca lucrurile să se schimbe în bine.

 

* Andreea Vass este consilier de stat al primului ministru

SURSA: www.qmagazine.ro

Reclame

Filed under: Masuri, Opinii, Perspective

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.
  • Despre strategie în campania prezidențială 2014 | martie 18, 2015
    Strategia este esențială în domeniul politic, privat, public sau nonprofit. Ea poate face diferența între vict… restul » The post Despre strategie în campania prezidențială 2014 | appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

ianuarie 2011
L M M J V S D
« dec.   feb. »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  
%d blogeri au apreciat asta: