Măsuri asumate

Icon

Noul Cod al Muncii inscrie Romania pe coordonatele europene


Se spune des ca nu sunt studii cu privire la necesitatea flexibilizarii pietei muncii in timp de criza economica – nimic mai fals! Pledoarie pentru sustinerea noului Cod al Muncii Sinteza studiului amplu: „Extending flexicurity – The potential of shirt-time working schemes”, raport publicat in anul 2010 de European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions

I. Situatia pietei muncii in UE-27 in timpul crizei. O evolutie pe doua coordonate: reducerea numarului de angajati si a numarului de ore lucrate II. Flexicuritatea ca metoda europeana de depasirea a rigiditatilor de pe piata muncii. Modele de buna practica la nivel european III. Modalitati specifice de asigurare a flexicuritatii: reducerea timpului de lucru si concedierea temporara

•Aspecte generale:

oFlexicuritatea este o parte importanta a Strategiei Europene de Ocupare, cu un rol important in strategia Europa 2020.

oConsiliul European a stabilit implementarea de masuri nationale pentru flexicuritate si reducerea segmentarii pe piata muncii de catre statele membre pentru a crea un echilibru intre de munca si viata de familie.

oPrin prevederile noului Cod al Muncii, Romania se inscrie pe coordonatele europene de promovare a flexicuritatii, ca metoda de crestere a sigurantei locurilor de munca in conditiile actuale ale mediului international ce impun o flexibilitate sporita a fortei de munca.

oModelul european dovedeste ca utilizarea schemelor de reducere a timpului de lucru si de concediere temporara este o alternativa eficienta la cresterea somajului si asigura securitatea locurilor de munca si a veniturilor pentru angajati.

•Aspecte specifice:

oIn anul 2009 fata de anul 2008, rata somajului a crescut in toate statele membre UE-27. Majoritatea tarilor a inregistrat rate ale somajului cu 30% mai mari fata de cele din anul precedent. In Romania, rata somajului a crescut de la 5.8% in anul 2008 la 6.9% in anul 2009.

oRata ocuparii in UE-27 a ajuns la 63.7%, cu peste 2.5% mai putin decat la inceputul crizei, iar piata muncii a pierdut 5 milioane de persoane.

oRegiunile NUTS 2 din tarile baltice, Polonia, Romania, Bulgaria si regiunile sud-mediteraneene din Italia si Spania inregistreaza rate ale ocuparii in jurul a 60% si chiar sub acest nivel.

oIn perioada 2008-2010, principala modalitate de restructurare din Romania a fost cea de restructurare interna.

oIn perioada 2007-2009, numarul total de ore lucrate a scazut in toate statele membre UE-27, in afara de Luxemburg. In Romania, scaderea numarului total de ore lucrate s-a datorat in cea mai mare parte scaderii ratei de ocupare.

oIn Romania, numarul persoanelor afectate de reducerea numarului de ore lucrate aproape s-a triplat: a crescut de la 7 300 in anul 2008 la 19 500 in anul 2009. oIn Slovenia, Estonia, Letonia, Romania si Portugalia, persoanele peste 50 ani reprezinta cel putin 30% din totalul celor care au fost afectati de reducerea numarului de ore lucrate, indicand faptul ca persoanele mai in varsta din aceste tari sunt supuse unui risc mai ridicat de a lucra mai putin.

o97% din romanii afectati de scaderea numarului de ore lucrate aveau contracte de munca pe durata nedeterminata.

oDoar 0,1% din angajatii romani afectati de reducerea timpului de lucru auparticipat la programe de training.

oIn Romania, angajatii din sectorul minier sunt cei mai expusi la reducerea numarului de ore lucrate. Mai mult, persoanele cu educatie primara sunt cele mai expuse la acest risc.

I. Situatia pietei muncii in UE-27 in timpul crizei.

O evolutie pe doua coordonate: reducerea numarului de angajati si a numarului de ore lucrate

Efectul crizei asupra pietei muncii a fost vizibil: daca in anul 2008, rata somajului in UE-27 era de 7.1%, aceasta a crescut pana la nivelul de

10% in primul trimestru al anului 2010.

•In anul 2009 fata de anul 2008, rata somajului a crescut, in toate statele membre. Majoritatea tarilor a inregistrat rate ale somajului cu 30% mai mari fata de cele din anul precedent.

oCele mai mari cresteri le-au inregistrat tarile baltice, unde rata somajului a crescut mai mult decat dublu: Estonia (+150.9%), Lituania (+136.2%) si Letonia (+128%). oIn Romania rata somajului a crescut de la

5.8% in anul 2008 la 6.9% in anul 2009, situandu-se pe locul 21 in UE-27 la cresterea procentuala inregistrata de acest indicator in anul 2009.

•Rata ocuparii in UE-27 a ajuns la 63.7%, cu peste 2.5% mai putin decat la inceputul crizei, iar piata muncii a pierdut 5 milioane de persoane.

•Rata ocuparii pe regiuni NUTS 2 reflecta evolutii diferite la nivelul statelor membre.

oRegiunile din UK, Germania, Austria, Olanda, Suedia si Danemarca inregistreaza rate inalte ale ocuparii.

oSpre deosebire de acestea, regiunile din tarile baltice, Polonia, Romania, Bulgaria si regiunile sud-mediteraneene din Italia si Spania inregistreaza rate ale ocuparii in jurul a 60% si chiar sub acest nivel.

•Din perspectiva domeniului de activitate, cele mai afectate sectoare au fost cel manufacturier si cel al constructiilor. Mai exact, fata de primul trimestru al anului 2008, in primul trimestru al anului 2010 in sectorul constructiilor lucrau cu 11.4% mai putine persoane, iar in sectorul manufacturier cu 10.1% mai putine persoane.

•In perioada 2008-2010, restructurarile interne au insumat peste doua treimi din numarul de locuri de munca pierdute, anuntate in cadrul instrumentului de monitorizare a restructurarilor realizate la nivel european, European Restructuring Monitor.

oPrincipala modalitate de restructurare din Romania a fost cea de restructurare interna.

•In perioada 2007-2009, numarul total de ore lucrate a scazut in toate statele membre UE-27, in afara de Luxemburg.

oIn Cehia, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Slovenia, Ungaria, Spania si Lituania, scaderea s-a datorat aproape in totalitate reducerii nivelului de ocupare a fortei de munca.

oSpre deosebire de acestea, Belgia, Italia, Franta, UK si Suedia au inregistrat scaderi importante pe partea numarului mediu de ore lucrate.

oIn Romania, scaderea numarului total de ore lucrate s-a datorat in cea mai mare parte scaderii ratei de ocupare.

•Situatia reducerii numarului de ore lucrate din cauza situatiei economice dificile evidentiaza o triplare a numarului de persoane in aceasta situatie in anul 2009 fata de anul 2008.

oIn Romania, numarul persoanelor afectate de reducerea numarului de ore lucrate aproape s-a triplat: a crescut de la 7 300 in anul 2008 la 19 500 in anul 2009.

oIn Slovenia, Estonia, Letonia, Romania si Portugalia, persoanele peste 50 ani reprezinta cel putin 30% din totalul celor care au fost afectati de reducerea numarului de ore lucrate, indicand faptul ca persoanele mai in varsta din aceste tari sunt supuse unui risc mai ridicat de a lucra mai putin.

oIn toate statele membre, cu exceptia Maltei, cea mai mare pondere a acestor persoane este detinuta de barbati.

oCa nivel de educatie, la nivel european, peste 50% din totalul persoanelor afectate de reducerea numarului de ore lucrate au terminat liceul.

oCa si sectoare de activitate, in UE-27 sectorul manufacturier si cel al constructiilor concentreaza cea mai mare parte a persoanelor in cauza.

oDupa tipul si durata contractelor (cu durata determinata sau nedeterminata, cu norma intreaga sau partiala de munca), la nivel european, 89% din aceste persoane aveau contract de munca pe durata nedeterminata.

Ponderile variaza de la niveluri foarte inalte in Germania (97%), Slovacia (97%),Romania (97%), Austria (95%) si Italia (93%) la niveluri mai reduse in Suedia (60%) si Olanda (56%).

•Daca se raporteaza la totalul angajatilor, in multe tari europene ponderea persoanelor afectate de reducerea numarului de ore lucrate care aveau contracte temporare este mai mare decat ponderea celor cu contracte permanente: Luxemburg, Bulgaria, Spania, Ungaria, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania si UK.

•La nivel european, 87% din totalul persoanelor afectate de reducerea numarului de ore lucrate aveau contracte cu norma intreaga. In Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Spania, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Letonia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Suedia, Slovenia si Slovacia ponderea persoanelor afectate de reducerea numarului de ore lucrate era mai mare in cazul persoanelor cu contracte cu norma redusa fata de cele cu norma intreaga.

•Doar 0,1% din angajatii romani afectati de reducerea timpului de lucruau participat la programele de training.

•Probabilitatea de a face parte din persoanele afectate de reducerea numarului de ore lucrate este mai mare pentru angajatii din intreprinderile medii si mari in Bulgaria, Ungaria, Romania, Portugalia, Franta si Suedia. In Romania, angajatii din sectorul minier sunt mai expusi la reducerea numarului de ore lucrate. Din punctul de vedere al educatiei, in Romania, persoanele cu educatie primara sunt cele mai expuse la acest risc.

II. Flexicuritatea ca metoda europeana de depasirea a rigiditatilor de pe piata muncii.

Modele de buna practica la nivel european

•La nivel european este incurajata flexicuritatea ca politica pentru a corelaflexibilitatea pe piata muncii cu ocuparea fortei de munca si securitatea veniturilor.

•Pilonii fundamentali ai flexicuritatii:

oConditii contractuale flexibile atat pentru angajati cat si pentru angajatori, asigurate prin coduri ale muncii moderne si acorduri colective.

oMasuri politice active pe piata fortei de munca, care vin in sprijinirea ocuparii fortei de munca.

oStrategii de invatare continua ce permit permanenta adaptare a fortei de munca.

oSisteme moderne de securitate sociala, asigurand contributii sociale corespunzatoare pentru pensii sau in caz de somaj si de boala.

•La nivelul Uniuni Europene, Consiliul European a propus o serie de masuri prin strategia de flexicuritate pentru a ajuta statele membre si partenerii sociali sa gestioneze impactul crizei:

oModele de angajare flexibile, ajustarea temporara a timpului de lucru sialte forme de flexibilitate interna ca alternative la concediere.

oCresterea investitiilor in capitalul uman, in special prin recalificare, imbunatatirea competentelor si corelarea cu cerintele de pe piata fortei de munca, inclusiv pentru lucratorii cu nivel scazut de calificare si cei care lucreaza part-time.

oPromovarea tranzitiei de la somaj la ocuparea fortei de munca si transferulintre locurile de munca.

•Recomandarile si prioritatile sindicatelor, in calitate de reprezentanti ai angajatilor:

oModernizarea sistemelor de securitate sociala pentru a promova mobilitatea si a atrage mai multe persoane pe piata muncii.

oReforma costurilor nesalariale ale muncii si a sistemelor fiscale si de beneficii pentru a reduce dependenta de ajutoarele sociale si a oferi un sprijin financiar adecvat pentru cei din afara pietei fortei de munca;

oIncurajarea societatii bazata pe cunoastere si a spiritului antreprenorial, concomitent cu dezvoltarea locurilor de munca.

•Recomandarile angajatorilor si ale partenerilor sociali:

oPolitici macroeconomice solide, care sa conduca la dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil, asigurand de conditii bune de lucru.

oAranjamente contractuale si la nivelul dreptului muncii care faciliteaza accesul pe piata fortei de munca si transferul intre locurile de munca.

oPolitici care sustin invatarea continua, menite sa asigure insertia profesionala prin imbunatatirea competentelor si a calificarii.

oSisteme de protectie sociala eficiente si durabile, care ofera garantia unui sprijin financiar si favorizeaza integrarea pe piata muncii.

oPromovarea dialogului social pentru a asigura buna functionare a pietei fortei de munca si facilitarea adaptabilitatii intreprinderilor si lucratorilor.

•Motive pentru implementarea flexicuritatii:

oNecesitatea adaptarii si dezvoltarii permanente de metode de productie, livrare a serviciilor si practici privind resursele umane, in conditiile globalizarii si ale progresului tehnologic.

oAsigurarea transferurilor pe piata muncii concomitent cu imbunatatirea competitivitatii companiilor.

oPromovarea pietelor de munca deschise, receptive si care promoveazaincluziunea fortei de munca, concomitent cu evitarea segmentarii.

oPromovarea de oportunitati, stimulente financiare si masuri de sprijin pentru cei neangajati, pentru a le facilita accesul la locuri de munca mai stabile si sigure.

oAsigurarea trecerii de la securitatea locului de munca la securitatea angajarii. In locul protejarii locurilor de munca specifice, se doreste angajarea fortei de munca. oImplementarea de politici active pe piata muncii si invatare continua, sisteme de securitate sociala moderne, sprijin pentru cei aflati in cautarea de locuri de munca si crearea de oportunitati egale pentru toti participantii pe piatafortei de munca, in vederea crearii unei situatii de castig atat pentru angajatori, cat si pentru angajati.

Matricea flexicuritatii:

Securitatea locurilorde munca

Securitatea angajarii

Securitatea venitului

Securitate combinata

Flexibilitatea numerica externa

Diverse tipuri de contracte de angajare

Servicii de angajare/ politici active pe piata fortei de munca

Compensatii in caz de somaj

Protectie impotriva concedierii

Legislatia de protectie a angajarii Training/ invatare pe tot parcursul vietii

Alte beneficii sociale

Pensionarea timpurie

Salarii minime

Flexibilitatea numerica interna

Saptamani de lucru reduse/ angajare pe perioada part-time

Legislatia de protectie a angajarii

Beneficii suplimentare pentru angajamentul part-time

Diverse tipuri de scheme de concediere

Training/ invatare pe tot parcursul vietii

Burse de studiu

Pensionare part-time

Beneficii in caz de boala

Flexibilitate functionala

Imbogatirea locurilor de munca

Training/ invatare pe tot parcursul vietii

Sistem de plata in functie de performanta

Aranjamente voluntare pentru timpul de lucru

Training

Rotatia locurilor de munca

Munca in leasing

Lucur in echipa

Subcontractare

Reconversie profesionala

Outsourcing Costul muncii/flexibilitatea salariilor

Ajustari locale a costurilor muncii

Schimbari in plata securitatii sociale

Aranjamente ale salariilor colective

Aranjamente voluntare pentru timpul de lucru

Reduceri ale platilor de asigurari sociale

Subventii pentru ocuparea fortei de munca

Beneficii ajustate saptamani de lucru mai scurte

Beneficii pentru munca

Sursa: http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2010/71/en/1/EF1071EN.pdf,

pg. 48

•Exemple de buna practica, adoptate in diverse tari din UE:

oCombinarea invatarii continue cu compensatii in caz de concediere, oferind posibilitatea de a urma cursuri de recalificare, pe costul fostului angajator si cu implicarea partenerilor sociali care ofera servicii adaptate caracteristicilor fiecarui lucrator, adoptate sub diverse denumiri in Finlanda, Austria, Belgia, Franta, Olanda, Germania si Suedia.

oAplicarea unui „venit de solidaritate” in Franta, incepand din 2009, ceea ce presupune un venit minim pentru cei neangajati si un supliment financiar pentru cei care au gasit un loc de munca.

oCorelarea flexibilitatii numerice externe cu securitatea veniturilor, adica acordarea de salarii compensatorii in cazul plecarii voluntare, ca in cazul companiei ArcelorMittal Galati.

oCorelarea flexibilitatii numerice interne cu securitatea locului de munca, prin cresterea sau scaderea numarului de ore lucrate o data la doi ani, fara justificare, in cazul Olandei sau imposibilitatea concedierii daca angajatii opteaza pentru un program part-time in cazul Danemarcei.

oAdaptarea programului de lucru la responsabilitatile familiale, in special in cazul femeilor, promovate prin „planurile de egalitate” din Spania. oConcediu platit pentru studii sau training, aplicat in Austria si Belgia sau, asemanator, rotatia locurilor de munca din motive asemanatoare sau chiar in cazul ingrijirii copiilor (Danemarca).

III. Modalitati specifice de asigurare a flexicuritatii: reducerea timpului de lucru si concedierea temporara

•Exista un consens general la nivelul statelor membre asupra faptului ca reducerea numarului de ore lucrate si concedierea temporara sunt doua instrumente care au contribuit la salvarea locurilor de munca in timp de criza.

•Se constata ca statele care detineau aceste instrumente inainte de aparitia crizei au facut fata mai usor presiunilor aparute pe piata muncii.

•Aceste tipuri de masuri au fost aplicate in diverse tari din Europa (Austria, Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia, Slovenia etc.) in timpul actualei recesiuni pentru a mentine locurile de munca, oferind insa compensatii financiare pentru pierderile de venit cauzate de reducerea timpului de lucru.

•Timpul liber dobandit de angajati prin aceste doua scheme trebuie utilizat pentru participarea la traininguri si cursuri de perfectionare si poate fi redus cu pana la 100%, in principal in schemele de concedierea temporara, astfel incat muncitorii nu lucreaza deloc pentru o perioada de timp, dar contractul de munca este in continuare valabil si obtin un anumit venit.

•Aceste scheme trebuie ajustate permanent, in functie de situatia conjuncturala; cel mai bun exemplu in acest sens este Germania, care utilizeaza forme adaptate ale shemei de reducere a orelor lucrate de 100 de ani.

In plus, exista state, de exemplu Italia, in care pe langa contributia  publica pentru asigurarea veniturilor lucratorilor, a fost creat un fond destinat acestor doua instrumente si la care contribuie in cea mai mare parte angajatorii si permit ameliorarea costurilor cu angajatii in momentul in care sunt nevoiti sa aplice aceste scheme.

•Eficienta schemelor depinde de colaborarea intre guvern, patronate si sindicate, intre care trebuie sa existe un dialog social echitabil si productiv.

•Criteriile de eligibilitate pentru a beneficia de schemele de ajutor public difera de la tara la tara. De exemplu, in Luxemburg se poate apela la aceste scheme numai dupa ce guvernul declara criza intr-o anumita ramura economica.

•Birocratia a reprezentat si reprezinta un obstacol in implementarea rapida si eficienta a acestor scheme publice (in Franta dureaza pana la 3 luni de zile acceptarea utilizarii acestor instrumente plus perioada de minim 15 zile de rambursare a cheltuielilor efectuate de angajator).

•Avantaje ale utilizarii schemelor publice de reducere a numarului de ore lucrate si somajului temporar pentru flexibilizarea pietei muncii in conditii nefavorabile ale economiei:

oPermit evitarea somajului si implica pentru stat costuri mai reduse decat cele implicate de somaj (ajutor de somaj pentru mai putine persoane si pe

o perioada de timp mai scurta).

oAu un dublu efect:

•Incurajeaza flexibilitatea firmelor in ceea ce priveste timpul de lucru.

•Asigura mentinerea securitatii locurilor de munca si a veniturilor.

oReprezinta modalitati eficiente de pastrare a capitalului uman competent (Germania si Austria sunt doua exemple de state care in urma concedierilor datorate crizei din 2001 au intampinat dificultati in recrutarea personalului in momentul in care economia si-a revenit)

oPot fi utilizate nu doar in perioada de criza economica, ci si pentru sustinerea restructurarii unor sectoare economice si chiar a unor companii, insa cu o perioada de implementare limitata (intre 6 si 12 luni) si numai in conditiile in care exista sanse reale ca locurile de munca care intra sub incidenta lor sa fie pastrate pe termen mediu si lung, pentru a evita abuzul de bani publici.

Sursa: http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2010/71/en/1/EF1071EN.pdf

Material realizat de Andreea Paul Vass, consilier al Primului Ministru Emil Boc

Reclame

Filed under: Argumente, Masuri,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

martie 2011
L M M J V S D
« feb.   apr. »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  
%d blogeri au apreciat asta: