Măsuri asumate

Icon

Batalia reformei din sanatate


Se vorbeste de mai bine de trei ani despre reformarea ultimului domeniu public nereformat, sistemul sanitar, care a devenit greu de finantat, greu de administrat, in general greu de stapanit si de suportat.

Punctele reformabile au fost identificate de numeroase administratii dupa numeroase analize ale numerosilor expertilor si in final cam toti au fost de acord ca sunt aceleasi:

1. scaderea alarmanta a numarului de contribuabili si a valorii contributiei (a veniturilor) deci;

2. medicina interventionista ineficienta si inechitabila (spitalele) bineinteles;

3. ineficienta serviciilor cu efect preventiv a medicinei de familie;

4. lipsa informatizarii in sistem unic (trasabilitatea actului si resursei medicale);

5. absenta unor principii sustenabile si rationale de utilizare a medicamentelor;

6. intarzierea formularii pachetului standard de baza care franeaza la randul sau evolutia asigurarilor private.

Sinergia distructiva a celor de mai sus a dus la datorii enorme ale sistemului sanitar catre diversi furnizori de servicii care, rostogolite fiind din 2008 au ajuns sa fie situate undeva la 2-3 miliarde RON, pentru 2010 prefigurandu-se sanse bune sa ajunga la peste 5 miliarde RON la sfarsitul lui 2011.

Si astfel, fiind ceruta de insasi iminenta colapsului, reforma chiar a inceput in 2010, si pleaca aparent exact in transarea celor celor de mai sus:

1. Se largeste baza de contribuabili si se introduce co-plata.

2. Se transfera spitalele catre administratia locala, cele fara speranta sau inoperabile se inchid sau isi schimba destinatia iar resursele economisite sunt transferate catre medicina de urgenta.

3. Se schimba prevederile contractului cadru pentru a se creste rolul si impactul medicinei de familie.

4. Se informatizeaza in sistem unic intreaga masinarie a sanatatii.

5. Se schimba reglementarile privind utilizarea medicamentelor aplicandu-se principii de farmaco-economie.

6. Se lucreaza la definitivarea pachetului de baza, punctul de plecare pentru alocarea de resurse in asigurarile private.

Si totusi, daca toate partile au fost de acord asupra punctelor reformabile, de ce a izbucnit o batalie pe viata si pe moarte intre autoritatile reformatoare si furnizorii de servicii? Este oare miza reformei atat de mare incat reformatorii si furnizorii nu se pot intelege asupra prioritatilor, mijloacelor si resurselor? Am intrat intr-o spirala de genul „reforma mea este mai buna decat reforma ta”?

Sumarizand, iata atmosfera de pe liniile frontului.

1. Contributia in sanatate.

Reformatorii: 5 milioane de contribuabili nu pot plati sanatate pentru 22 de milioande asigurati. Furnizorii: nu puteti largi baza de contributie luand bani de la cei care nu au.

2. Spitalele.

Reformatorii: supravietuiesc prin capital politic, opereaza in afara standardelor si indicatorilor, risipa, ineficienta, coruptie. Furnizorii: voi trebuie sa faceti standarde si indicatori, ati folosit criterii netransparente de transfer, inchidere, schimbare de destinatie.

3. Contractul cadru.

Reformatorii: trebuie sa munciti mai mult pentru banii pe care-i primiti. Furnizorii: trebuie sa ne platiti mai bine pentru munca pe care o prestam chiar si in prezent.

4. Informatizarea sistemului.

Reformatorii: odata informatizat sistemul va asigura trasabilitatea si predictibilitatea actului medical si al resurselor. Furnizorii: folositi aplicatii scumpe si greoaie, nu le putem implementa.

5. Medicamentele.

Reformatorii: lipsa de criterii de prescriere, risipa, coruptie. Furnizorii: lucram respectand regulile jocului stabilite de voi.

6. Pachetul de baza.

Reformatorii: va fi ultra-minimal. Furnizorii: trebuie sa fie suficient.

La modul cel mai general, pozitiile de lupta sunt explicitate foarte amenintator si in fapt ireconciliabile.

Reformatorii: cheltuielile in sistem au crescut in ultimii ani de 3 ori si cu toate acestea sanatatea s-a deteriorat. Vom face reforma in direct, in criza, in conditiile unor resurse de avarie. Vom aloca bani suplimentari numai dupa ce sistemul va fi reformat. Rezistenta la reforma arata ca lezam interese de grup.

Furnizorii: se aloca sub 4% din PIB pentru sanatate, jumatate din media europeana. Nu puteti face reforma fara bani. Reforma de care o faceti nu are o nota de fundamentare, un studiu de fezabilitate, o evaluare a impactului. Rezistenta la reforma arata ca nu comunicati obiectivele, mijoacele si resursele si ca nu ne faceti parteneri ai reformei.

Intre timp, cea mai importanta componenta a reformei, finantatorii si creditorii sistemului – contribuabili, producatori de medicamente, banci, FMI – stau cuminti si astepta sa vada daca exista la orizont un armistitiu si o solutie diplomatica care sa operationalizeze reforma. Ce ar vrea sa vada cu siguranta ar fi un consens asupra unui tablou de bord al reformei pana in 2015, un comitet de gestionare a reformei (din care, in numele regulilor bunei guvernari, sa faca parte) si un proiect post-reforma, pentru dupa 2015. Asta ca sa fim siguri ca incepand de atunci macar pacientul este scutit de riscurile structurale din prezent si ca sistemul sanitar devine sustenabil si predictibil in folosul sau.

Dragos Damian

citeste articol integral

sursa: businessmagazin.ro

Reclame

Filed under: Opinii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.
  • Despre strategie în campania prezidențială 2014 | martie 18, 2015
    Strategia este esențială în domeniul politic, privat, public sau nonprofit. Ea poate face diferența între vict… restul » The post Despre strategie în campania prezidențială 2014 | appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

aprilie 2011
L M M J V S D
« mart.   mai »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  
%d blogeri au apreciat asta: