Măsuri asumate

Icon

Reforma administrativ teritoriala – Modele europene de regionalizare


I.      România vs. alte state membre

  • România are cele mai multe unităţi teritorial administrative din UE, după Slovenia (58).
  • 8 state au numărul de unităţi administrativ teritoriale egal cu numărul de regiuni NUTS 2
  • Austria (7), Portugalia (7), Olanda (12), Grecia (13), Polonia (16), Spania (19), Franţa (26), Marea Britanie (37).
    • 3 state au mai puţine unităţi teritorial administrative decât regiuni NUTS 2
    • Belgia (3 regiuni – 10 NUTS 2), Germania (16 landuri – 41 NUTS 2), Italia (20 regiuni – 21 NUTS 2).
      • Cehia are 8 NUTS 2, la fel ca România, dar are 14 unităţi teritorial administrative (faţă de 42).
      • În România, o regiune NUTS 2 cuprinde 2,693 milioane persoane, asemănătoare ca dimensiuni cu: Polonia (2,383 mil. persoane), Spania (2,362 mil. persoane), Franţa (2,455 mil. persoane).

 

  1. Modele europene de regionalizare
  • Forţele determinante ale regionalizării:
  • Creşterea absorbţiei fondurilor structurale
  • Caracterul cultural, etnic şi istoric (Spania, Belgia, Marea Britanie)
  • Modernizarea, creşterea eficienţei mărimii regiunilor şi descentralizarea politică.
    • Tipuri de reforme:
    • Top-down: de sus în jos (Franţa, Germania).
    • Reforme realizate ca urmare a ambiţiei elitelor locale politice (Italia, Belgia, Marea Britanie).
    • Bottom-up: de jos în sus (Ungaria).
      • Clasificarea ţărilor europene după tipul de guvernanţă regională:
      • Modelul statului federal: Germania, Austria, Belgia.
        • Nivelul mezo prezintă câteva din caracteristicile unui stat independent (legislaţie, consiliu judeţean).
        • Modelul statului regional: Italia, Spania şi, conform unor clasificări, Portugalia.
          • Unităţile teritoriale de la nivelul mezo sunt reglementate prin Constituţie, cu o largă autonomie şi competenţe legislative, deşi autonomia nu este completă.
          • Modelul statului descentralizat: Franţa, Olanda, Suedia.
            • La nivel regional există unităţi administrate de organisme alese prin vot de către cetăţeni, care îşi îndeplinesc sarcinile independent, în unele cazuri sub protecţie constituţională. Activitatea este defăşurată parţial pe bază de auto-finanţare.
            • Modelul statului unitar: Danemarca, Marea Britanie, Finlanda, Grecia.
              • Control central strict la nivelul pilonului mezo, a cărui activitate este finanţată în principal de la bugetul de stat.
                • Polonia
                • Până în 1975: 17 regiuni.
                • Reforma din 1975: crearea a 49 regiuni administrative de talie medie şi 2 800 comune.
                • Reforma administrativ-teritorială din 2000:
                  • Deşi iniţial a fost stabilită reorganizarea în 12 regiuni, în urma dezbaterilor publice s-a decis reorganizarea administrativ-teritorială în 16 voievodate, corespunzătoare celor 16 regiuni NUTS 2.
                    • Ungaria
                    • 1990: municipalităţile devin elemente cheie ale sistemelor locale de guvernare.
                      • Lipsa de competenţe şi de resurse a fost însoţită de o legitimitate politică instabilă. Acestea au condus la o centralizare puternică a sistemului administrativ public.
                      • 2002: guvernul a anunţat reformarea administraţiei publice, prin stabilirea de consilii regionale alese direct de cetăţeni. Reforma nu s-a realizat din cauza lipsei de sprijin din partea opoziţiei. În plus, regionalizarea Ungariei nu se putea realiza fără amendarea Constituţiei.
                      • 2006: noul guvern încearcă, fără succes, să finalizeze procesul de  regionalizare a Ungariei.
                        • În formularea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013, guvernul a evidenţiat rolul important al regiunilor şi au fost incluse în plan 7 programe operaţionale regionale.
                        • Sistemul administrativ rămâne centralizat, ca urmare a integrării judeţelor în unităţi regionale.
                          • Slovacia
                          • 1990: fostele regiuni au fost înlocuite cu 121 districte.
                          • 1996: Slovacia a fost împărţită în 8 regiuni administrative mari şi 79 de districte, delimitate în unele cazuri pe considerente politice sau pe diferite consideraţii electorale, în favoarea minorităţilor maghiare.
                          • 1998: numeroase disensiuni politice pe tema minorităţilor naţionale.
                          • 2001: pentru prima dată cetăţenii au ales componenţa consiliilor judeţene din cele 8 regiuni administrative.
                          • 2004: eliminarea celor 79 de districte, a căror competenţe au fost preluate de către 8 birouri administrative judeţene, de 50 de birouri districtuale şi 221 de birouri administrative speciale de stat.
                          • Diviziunea NUTS diferă complet de diviziunea administrativă, indicând lipsa unei viziuni stabile la nivelul diviziunii regionale a ţării.

 

  1. Despre NUTS 2
  • Conceptul NUTS a fost stabilit la începutul anilor ’70 pentru a crea un sistem coerent şi unitar de diviziune şi raportare a statisticilor regionale. Timp de 30 de ani clasificarea NUTS a funcţionat prin intermediul “gentlemen’s agreements” între statele membre şi Eurostat. Bazele legale ale NUTS au fost puse în anul 2003.
  • Cele 3 nivele ale NUTS sunt stabilite în funcţie de populaţie:

 

         Nivel

Minim

Maxim

NUTS 1

3 milioane

7 milioane

NUTS 2

800 000

3 milioane

NUTS 3

150 000

800 000

 

  • În UE-27 sunt: 97 regiuni NUTS 1, 271 regiuni NUTS 2 şi 1 303 regiuni NUTS 3.
  • Teritoriul României se împarte în 4 regiuni NUTS 1, 8 regiuni NUTS 2 şi 42 regiuni NUTS 3. Din totalul regiunilor la nivelul UE-27, România deţine 4,12% din numărul regiunilor NUTS 1, 2,95% din numărul regiunilor NUTS 2 şi 3,22% din numărul regiunilor NUTS 3.
    • Regiunea Nord-Est este a doua cea mai săracă regiune din UE-27, în termeni de PIB/locuitor calculat la PPP în anul 2008, cu 29% din media UE-27.
    • Dintre cele 8 regiuni NUTS 2 ale României, 6 se află în top 20 cele mai sărace din UE-27. Regiunile Vest şi Bucureşti-Ilfov nu se regăsesc în acest clasament, având 51%, respectiv 113% din media UE-27 privind PIB/locuitor la PPP în anul 2008.
    • Cele mai slab dezvoltate regiuni din România beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri europene: 16,32% pentru regiunea Nord-Est, 14,23% pentru regiunea Sud, faţă de 8,86% pentru Bucureşti-Ilfov şi 10,34% pentru regiunea Vest.

 

Analize realizate de consilierul premierului Andreea Paul Vass

 

 

Surse:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-10-008/EN/KS-RA-10-008-EN.PDF

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/1-24022011-AP/EN/1-24022011-AP-EN.PDF

 

 

Filed under: Argumente, Perspective

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

iunie 2011
L M M J V S D
« mai   iul. »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  
%d blogeri au apreciat asta: