Măsuri asumate

Icon

Aplicarea noului Cod Civil, începând cu data de 1 octombrie


Declarații susținute de primul-ministru Emil Boc la conferinţa „Intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Realităţi şi provocări legislative ale modernizării societăţii româneşti”

Emil Boc: Domnule ministru, excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori, dragi colegi, distins auditoriu, Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţia adresată şi, în acelaşi timp, sper ca ziua de astăzi să fie una care să facă aplicarea Codului Civil, începând cu data de 1 octombrie, eficientă, directă şi în folosul tuturor. Guvernul României s-a implicat în reforma justiţiei atât pe componenta modernizării codurilor, cât şi pe componenta modernizării justiţiei. În ultimă instanţă, ceea ce aşteaptă societatea de la justiţie, în momentul de faţă, sunt două lucruri: o justiţie care să judece în termene rezonabile, cu alte cuvinte o scurtare a duratei proceselor judiciare şi, în al doilea rând, o justiţie care să ofere sentinţe corecte, bazate pe lege, pe respectarea principiului potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege.

În cadrul procesului de reformare a statului, am promovat, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, cele patru coduri juridice – Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală. Am adoptat legea accelerării proceselor judiciare, cunoscută sub numele de Legea micii reforme.

De asemenea, am eliminat din sistemul juridic românesc unele practici care duceau la tergiversarea proceselor judiciare, mai ales ale acelora care vizau cazurile de mare corupţie, şi mă refer aici la eliminarea din legislaţia românească a suspendării cauzelor în cazul invocării excepţiei de neconstituţionalitate, cunoscut fiind faptul că devenise o practică curentă, mai ales în dosarele de mare corupţie, de invocare a excepţiei de neconstituţionalitate, în vederea suspendării cauzei până la analiza Curţii Constituţionale.

Am modificat şi acel cadru legal, astfel încât celeritatea actului de justiţie să devină o realitate în România. Dar încă lucrurile sunt departe de a fi aşa cum ne aşteptăm şi noi, politicienii, cum se aşteaptă şi cetăţenii şi cum aşteaptă şi mediul de afaceri. Spun asta pentru că de modul cum funcţionează actul de justiţie depinde şi performanţa economică a ţării.

La prima vedere, nu pare a exista o legătură directă între un cod şi dezvoltarea economică a ţării. Vă spun cu toată sinceritatea: există o mare legătură şi un impact direct al actului de justiţie asupra mediului de afaceri şi a dezvoltării economice a ţării. Atunci când într-un proces de insolvenţă se dau termene de la un an la altul sau când în procese care vizează litigii comerciale sunt termene care depăşesc şase, nouă luni de zile sau când apar unele sentinţe care, după aceea, sunt desfiinţate în instanţele superioare, care este un lucru firesc într-un sistem de drept, dar în măsura în care proporţia acelora care sunt anulate capătă o proporţie foarte, foarte mare, atunci evident că aceste lucruri aveau un impact negativ asupra ceea ce înseamnă mediul de afaceri şi dezvoltarea economică a ţării. Românii au făcut sacrificii uriaşe în aceşti doi ani de recesiune pe care i-am încheiat, recesiune care este primul pas spre ieşirea din criza economică şi orice semn pozitiv al justiţiei, pe linia scurtării duratei proceselor judiciare, al transparenţei actului de justiţie, în sensul bun al cuvântului, de a oferi respectarea principiului egalităţii în faţa legii şi a faptului că nimeni nu este mai presus de lege.

Toate aceste lucruri vor aduce încrederea în mediul de afaceri, că în România litigiile sunt soluţionate în timp, la timp şi în baza legii. De aceea, cred că, dincolo de responsabilităţile de modernizare a codurilor, avem cu toţii responsabilitatea ca, prin ceea ce facem în justiţie, să oferim cadrul necesar pentru ca mediul de afaceri şi activitatea economică să fie susţinută, pentru că, oricât am face reformă într-un domeniu sau altul, fără susţinerea activităţii economice nu vom avea resursele necesare pentru promovarea tuturor celorlalte reforme fundamentale. Spun asta pentru că şi Codul Civil are un impact fundamental asupra mediului de afaceri, prin modul în care reglementează, într-o manieră unitară, foarte multe contracte care până acum erau disparate sau prinse în coduri sau în legi distincte, iar intrarea lui în vigoare va duce la unificarea practicii judiciare şi la o celeritate a actului de justiţie, inclusiv în domeniul mediului de afaceri.

În al doilea rând, tot pe această componentă, salut munca pe care profesorii universitari, magistraţii, atât judecători, cât şi procurori, oameni din Ministerul Justiţiei, avocaţi au desfăşurat-o în elaborarea acestui Cod şi a celorlalte coduri. E o muncă pe care o apreciem şi pentru care vă mulţumesc şi fără de care nu ar fi fost posibil ca la 1 octombrie să vorbim de intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Nu vreau să fiu patetic, dar, totuşi, este un moment istoric. Dacă facem un arc peste timp, 1865- 2011, aceşti doi ani, la diferenţă foarte mare de timp, aceşti ani sunt legaţi de Codul Civil.

Primul Cod Civil al României a fost în 1865 şi cu toţii am învăţat din acel Cod Civil, cu modificările ulterioare, în facultate, la cursuri de pregătire, în instanţe. Astăzi, suntem în faţa unei noi provocări: experienţa românească, combinată cu soluţiile moderne europene şi trans-atlantice se regăsesc într-un Cod modern Civil al României. Pentru asta trebuie apreciată munca experţilor, repet, atât a celor din mediul universitar, cât şi a celor care sunt practicieni în domeniul dreptului, pentru că eu cred că astăzi are România un Cod Civil cu care se va putea mândri. De cunoaşterea şi implementarea rapidă a acestuia depinde şi succesul acestui cod şi al modernizării justiţiei din România. Spun asta pentru că, dacă îmi amintesc corect şi nu greşesc, numai făcând referiri la câteva instituţii nou reglementate prin noul Cod Civil, dăm o perspectivă diferită societăţii româneşti.

Ştiu că noul Cod Civil consacră acum în termeni expres o instituţie care s-a impus în decursul timpului în practica jurisdicţională, dar mai ales în practica civilă şi în ceea ce înseamnă dezvoltarea societăţii româneşti. Mă refer aici la instituţia logodnei, care acum nu mai este doar o chestiune de doctrină, este o chestiune de drept şi acest lucru cred că este bine-venit. De asemenea, salut faptul că iarăşi se consemnează în dreptul civil şi prin noul cod pe care îl punem în aplicare regimul bunurilor soţilor, care, de asemenea, reprezintă o noutate faţă de practica anterioară şi conferă soţilor posibilitatea de a decide asupra bunurilor lor, alegând regimul patrimonial pe care îl doresc.

Evident, aici nu voi intra în detalii.

Subliniez, de asemenea, noua reglementare a instituţiei divorţului, care ţine cont de două necesităţi fundamentale. În primul rând, ea pune la dispoziţia cetăţenilor căi mai eficiente, mai directe şi mult mai simple din punct de vedere procedural pentru rezolvarea divorţului – mă refer la divorţul pe cale administrativă – fie în faţa stării civile, fie pe cale notarială, atunci când în cauză nu sunt minori. O asemenea prevedere va duce cu siguranţă la degrevarea instanţelor de judecată de foarte multe cauze, instanţe de judecată care astăzi erau, în fapt, puse în situaţia de a derula proceduri administrative, proceduri care pot fi foarte bine derulate, aşa cum am spus, pe căile menţionate anterior.

Nu în ultimul rând, aş sublinia introducerea în Codul Civil a administrării bunurilor altuia, fapt ce va da o mai mare flexibilitate raporturilor civile şi a modului în care cetăţenii îşi reglementează activitatea economică. Evident că nu am venit aici să fac o enumerare a noutăţilor Codului Civil. Le veţi discuta dumneavoastră, cu implicaţii pe toate faţetele. Este rolul întâlnirii de astăzi de a sublinia impactul şi valenţele tehnice pe care noul Cod Civil le are. Eu pot doar să vă asigur, în calitatea vremelnică pe care orice om politic o are, de data aceasta de prim-ministru, că pentru Guvernul României justiţia a fost, este şi rămâne un obiectiv prioritar şi fundamental. Rămâne un obiectiv prioritar, pentru că este cerută de nevoia vieţii de zi cu zi şi de ceea ce oamenii aşteaptă de la noi. Şi am spus că aşteaptă, în primul rând, două lucruri: o justiţie corectă şi la timp, fără procese interminabile şi cu termene care să se anunţe de la un an la altul.

În acelaşi timp, aştept analiza studiilor de impact pentru a stabili şi data de intrare în vigoare a următoarelor coduri, care sunt pregătite. Aşteptăm analize care se fac de către Ministerul Justiţiei împreună cu toţi factorii de resort în vederea implementării şi celorlalte coduri juridice, care vor întregi reforma în domeniu. De asemenea, eu cred că, la nivelul Guvernului şi al Parlamentului, s-au făcut acele lucruri necesare pentru modernizarea justiţiei, cred că prin ceea ce vor face în continuare atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vom reuşi să eliminăm şi ultimele puncte negative care mai există în rapoartele de ţară ale României, astfel încât cetăţeanul român să se bucure de aceleaşi drepturi ca orice cetăţean al Uniunii Europene, în sensul că, odată eliminat Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie, cu adevărat cetăţeanul român este egal în drepturi cu orice cetăţean al Uniunii Europene. Pentru asta este sarcina autorităţilor statului cu responsabilităţi în materie, să-şi îndeplinească fiecare, pe componenta pe care o au, obligaţiile instituţionale.

De asemenea, vreau să ştiţi că, de la nivelul Guvernului, de fiecare dată, am ţinut cont de locul şi rolul pe care justiţia şi puterea judecătorească îl au în sistemul statului de drept şi cred că astăzi nimeni nu mai poate contesta faptul că am asigurat contextul instituţional al promovării şi dezvoltării unei justiţii independente. De asemenea, din punct de vedere financiar, în contextul Legii salarizării unitare, am ţinut cont de locul şi rolul magistratului şi în funcţie de posibilităţile pe care ţara le are. Vă asigur că am asigurat o reprezentare corespunzătoare în sistemul salarizării publice a magistratului din România. Dar pentru asta, evident, este nevoie ca şi justiţia să-şi aducă contribuţia la ceea ce înseamnă modernizarea societăţii româneşti, în special pe ceea ce aşteaptă cetăţenii şi mediul de afaceri pentru a consolida această ieşire din recesiune, în contextul în care vedeţi că state vechi din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme extrem de delicate şi dificile din punct de vedere economic.

România a depăşit acea parte de furtună şi pentru asta, în primul rând trebuie să le mulţumim românilor că au înţeles acest lucru, iar noi, cei care suntem actori instituţionali, pe componenta pe care fiecare o avem, să ne facem datoria pentru că atunci acest proces de consolidare economică devine ireversibil şi România va fi ferită de alte furtuni viitoare din punct de vedere economic.

Domnule ministru, vă felicit pentru că aţi reuşit să ajungeţi în acest moment. Și, felicitându-vă pe dumneavoastră, repet, vă felicit pe toţi, pentru că suntem astăzi în pragul intrării în vigoare a noului Cod Civil, un pas important spre modernizarea societăţii româneşti și vă urez succes în acest seminar şi în activitatea pe care o aveţi de pregătire a acestui cod şi a celorlalte pentru intrarea lor în vigoare. Vă doresc succes.

 

Filed under: Masuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Video

Categorii

RSS COGITUS

  • Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 octombrie 17, 2018
    Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și s… restul » The post Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 appeared first on Cogitus.
  • Cluj-Napoca – analiza economiei locale aprilie 13, 2018
    Economia municipiului se află într-un stadiu avansat în procesul de evoluție de la economia industrială la o eco… restul » The post Cluj-Napoca – analiza economiei locale appeared first on Cogitus.
  • Calitatea vieții în Cluj-Napoca aprilie 13, 2018
    Parte a procesului de reevaluare a Planului Strategic de Dezvoltare al Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, FSPAC a r… restul » The post Calitatea vieții în Cluj-Napoca appeared first on Cogitus.
  • Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil martie 12, 2018
    În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod a… restul » The post Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil appeared first on Cogitus.
  • Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă septembrie 29, 2015
    Ultimele două luni au marcat probabil una dintre turnurile migrației din Europa. Imagini cu trenuri supraaglomera… restul » The post Criza refugiaților cu plusuri și minusuri | O punere în perspectivă appeared first on Cogitus.
  • China Housing at the Nexus iunie 1, 2015
    The Chinese housing industry is at the nexus of several force fields pulling and pushing people all over the world. The h… restul » The post China Housing at the Nexus appeared first on Cogitus.
  • De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin mai 4, 2015
    Există un acord larg în literatura de specialitate privind rolul central al guvernării locale pentru calitatea de… restul » The post De ce ar trebui să alegem primarii în două tururi de scrutin appeared first on Cogitus.
  • It’s Time to Turn the Tables on Russia aprilie 14, 2015
    There is a great deal of analysis and positing of Russia’s nest steps in Ukraine. There is no shortage of experts willi… restul » The post It’s Time to Turn the Tables on Russia appeared first on Cogitus.

Arhiva articole

iulie 2011
L M M J V S D
« iun.   sept. »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
%d blogeri au apreciat asta: