Preşedintele PDL, premierul Emil Boc, a declarat că este nevoie de reorganizarea administrativ-teritorială a ţării întrucât un astfel de proces nu s-a făcut de 40 de ani, iar România poate fi comparată cu o maşină care are un motor nou, dar o caroserie veche.
Potrivit primului-ministru, această reformă trebuie făcută pentru a moderniza România. „Aş spune că această reformă sau această reorganizare administrativă nu este făcută nici pentru PDL, nici pentru UDMR, nici pentru alianţa socialistă, pentru niciun partid politic. Este făcută pentru a moderniza şi a reforma România care timp de 40 ani a avut şi are aceeaşi structură administrativă. Este aşa cum ai avea un motor nou, cum este cel al integrării României în UE, dar motorul este amplasat într-o maşină veche, într-o caroserie veche, dacă este să mă exprim plastic”, a explicat Emil Boc, la televiziunea publică. El a precizat că această reformă nu are niciun fel de conotaţie politicianistă, cel care ar urma să câştige fiind cetăţeanul şi nu un partid politic.
Premierul Emil Boc a afirmat marţi seară, la postul public de televiziune, că asumarea răspunderii rămâne una dintre variantele de adoptare a legii privind reorganizarea administrativ-teritorială, o decizie finală urmând să fie luată în urma consultărilor din coaliţia de guvernământ. „Nu am luat decizia cu privire la forma de promovare a legii. (…) Dezbaterea trebuie purtată. (…) Decizia va fi luată la nivelul coaliţiei, una dintre variante fiind asumarea răspunderii”, a declarat Boc.
Premierul a explicat că se poartă în continuare discuţii cu toţi partenerii de guvernare „pentru a le arăta toate faţetele acestei reforme”, evitând să precizeze dacă există un termen limită pentru luarea unei decizii. AGERPRES.
Primul-ministru Emil Boc a participat, astăzi, la ediția specială a emisiunii”Actualitatea în dezbatere” de la Radio România Actualități
Realizator: Bine v-am găsit la ediţia specială a emisiunii „Actualitatea în dezbatere” la care este invitat primul ministru, domnul Emil Boc. Bună ziua, domnule prim-ministru!
Emil Boc: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Înainte de toate vreau să amintesc ascultătorilor noştri că emisiunea va fi postată în format video pe site-ul nostru http://www.politicaromaneasca.ro. Domnule prim-ministru, cel mai discutat subiect în aceste zile este noua împărţire administrativă a României. În aceste discuţii apar serioase dubii cu privire la eficienţa unui astfel de proces, atât în ceea ce priveşte reducerea corupţiei administrative sau a celei coordonate de aşa-zisele mafii locale, cât şi în ceea ce priveşte reducerea birocraţiei şi a costurilor administrative ale noului aparat restructurat. Vreau să vă rog să mai explicaţi o dată, pentru ascultătorii noştri, de ce este nevoie de o nouă împărţire administrativă a ţării?
Emil Boc: E o întrebare la care cel puţin o oră ar trebui să vorbeşti neîntrerupt, dar o să încerc, pentru că şi timpul nostru e limitat…
Realizator: Dar sunt câteva puncte principale, probabil, care…
Emil Boc: De fapt o să încep în ordinea în care chiar dumneavoastră le-aţi spus aici. Da, diminuarea corupţiei. Nu cred că e un cetăţean în această ţară care să nu spună că România, într-o formă sau alta, are o problemă cu corupţia. Şi s-a lovit, la un nivel mai mic sau mai jos, de această problemă. Şi este o problemă pe care, în primul rând, trebuie s-o recunoaştem; ca stat trebuie să lăsăm autorităţile să-şi facă datoria şi să meargă până la capăt şi să luăm măsuri administrative pentru a o diminua. Reorganizarea administrativă a ţării este şi o măsură de diminuare a corupţiei.
Realizator: Cum se diminuează corupţia /…/?
Emil Boc: De 43 de ani, adică din 1968, de când există actuala organizare administrativ-teritorială a ţării, avem un sistem, o parte în timpul regimului comunist, până în 1989, o parte după regimul comunist, care a creat nişte legături, nişte ţesături de interese de tot felul şi pe care, la un moment dat, e foarte greu să poţi să le destructurezi. O reală destructurare a reţelelor clientelare coagulate, hai să spunem, numai în ultimii 20 de ani, ca să nu vorbesc de ultimii 43 de ani, e greu de făcut fără o reorganizare administrativ-teritorială a ţării. Eu nu spun că acesta este motivul principal, dar este unul de bază. Dacă vrem să diminuăm reţelele clientelare…
Realizator: Dar oamenii şi /…/ dintre ei rămân aceiaşi.
Emil Boc: Gândiţi-vă că dispar 41 de consilii judeţene cu structurile lor de achiziţii publice, cu structurile lor de legături pe toate palierele pe care le au în momentul de faţă…
Realizator: Dispar complet, absolut de tot?
Emil Boc: Dispar 41 de judeţe şi rămân opt. Vă daţi seama că ele au o altă structură.
Realizator: La nivelul judeţelor nu rămân anumite structuri administrative care să poată duce măsurile administrative până în teritoriu, mai aproape de cetăţean?
Emil Boc: Asta este o altă temă şi e un alt avantaj al reorganizării, că noua propunere pe care noi o facem lasă şi aduce decizia mai aproape de cetăţean. Ăsta este un alt avantaj. Eu vorbesc de ceea ce s-a coagulat şi întrebaţi orice cetăţean pe stradă, să vă spună că în judeţul lui ştie clici, clanuri, tot felul de aranjamente încetăţenite în decursul timpului, pentru că asta înseamnă trecerea anilor, coagulează nişte interese şi de aceea este şi o rezistenţă uriaşă la acest proces de reorganizare…
Realizator: Întrebarea este…
Emil Boc: Dacă îmi permiteţi să duc să duc ideea până la capăt.
Realizator: Vă rog.
Emil Boc: Deci, este o rezistenţă uriaşă din partea acestor structuri care văd că de mâine nu mai pot apăsa butonul pe care apasă astăzi, să aibă influenţă sau acces la nu ştiu ce decizie. De ce credeţi că PSD şi PNL se opun – şi mai ales PSD, care este recunoscut prin baroniada judeţeană pe care o are, oameni ca şi Dragnea la Teleorman, ca şi cel de la Vrancea, Oprişan, ca şi Nicuşor Constantinescu, de la Constanţa? Păi când au auzit ăştia că îşi pierd fiefurile au spus: „Staţi, măi fraților, păi cum adică, să nu mai fim noi la butoane, să nu mai decidem noi?” Aici este marele test pentru clasa politică, dacă reuşim să ne detaşăm de interesele personale ale fiecărui politician şi să vedem un interes general, atunci putem să facem reorganizarea asta. Dacă fiecare vom încerca să ne apărăm teritoriul, fieful, cum îi spun cei de la PSD, atunci nu vom face această treabă şi va pierde cetăţeanul, în primul rând, şi vom perpetua aceleaşi canale de corupţie şi influenţe care există la nivel local.
Realizator: Aceste canale s-au perpetuat, din păcate, până în ziua de astăzi, nu s-au oprit la PSD, dar…
Emil Boc: Eu vă spun pentru că le constat şi ştiu că ele există. Este greu să le destructurezi dacă nu ai o reorganizare de acest fel, dar repet, nu acesta este singurul scop, este unul din motivele pentru care această reorganizare trebuie făcută şi care va fi în beneficiul cetăţeanului.
Realizator: Ce voiam să vă întreb, pentru ascultătorii noştri: ce se pune în locul acestor consilii judeţene, nu se pune nimic în locul lor? Cine preia atribuţiile pe care, în acest moment, le au consiliile judeţene?
Emil Boc: Ca să fiu bine înţeles, consiliile judeţene vor rămâne, numai că nu vor fi 41, vor fi 8, asta este diferenţa.
Realizator: În noile județe mari.
Emil Boc: În noile judeţe mai mari, prin comasarea celor existente. Am auzit acuzaţii de gen politic, că s-ar urmări un scop politic pentru a avantaja pe X sau pe Y. Această măsură nu avantajează, nu dezavantajează pe nimeni, din acest punct de vedere, că nu este făcută cu scop politic, pentru a avantaja un partid sau altul. Regiunile actuale de dezvoltare care nu au statut juridic există. Noi nu creăm alte entităţi decât pe cele existente la nivel de regiune, dar fără personalitate juridică, le ridicăm acum la rang de judeţ, cu personalitate juridică, că ne-am ferit tocmai să intrăm în dispute de reorganizare administrativ-teritorială prin alocări de judeţ în altă parte. Deja există o lege a României de organizare pe regiuni, dar repet, fără personalitate juridică, pentru că nu permite textul Constituţiei, şi doar acele comasări de judeţe, cum există acum, le ridicăm la rang de personalitate juridică. Deci vor rămâne 8 consilii judeţene, asta este important de ştiut.
Realizator; Şi fiecare consiliu judeţean al judeţului mare preia toate atribuţiile consiliilor judeţene din celelalte, din judeţele mici care s-au desfiinţat.
Emil Boc: Ei, aici este avantajul reorganizării pentru cetăţean.
Realizator: Asta vreţi să spuneţi.
Emil Boc: Vreau să spun următorul lucru: da, consiliul judeţean al judeţului mare creat va funcţiona, iar acest consiliu judeţean va avea, în perspectivă, doar câteva atribuţii fundamentale şi acestea sunt: realizarea unei reale politici de dezvoltare regională; realizarea unei reale politici de dezvoltare a infrastructurii în judeţul respectiv; realizarea unei reale politici de absorbţie a fondurilor europene.
Acum, pentru fiecare, câteva argumente. Astăzi, dacă vrei să faci un drum de la nord la sud, de la est la vest, îţi dai seama că trebuie să treci prin vreo trei-patru judeţe şi, dacă nu te înţelegi cu judeţul limitrof, drumul acela merge până la graniţa de judeţ, dincolo nu se face sau se face cu mare întârziere. O politică regională pe cinci judeţe…
Realizator: Nu depinde de felul drumului care se face?
Emil Boc: Au statut de drum judeţean, numai că fiecare are competenţă, astăzi, limitată. Vedeţi că sunt judeţe mici, între Călăraşi şi nu ştiu care judeţ, între Bihor şi Cluj…
Realizator: Drumurile judeţene sunt acestea de mai mică importanţă.
Emil Boc: Da, dar cetăţeanul când vine de la Bihor să ajungă la Bucureşti trece şi prin Cluj, trece şi prin Alba, trece şi prin Sibiu, trece şi prin….
Realizator: Ar fi ideal să meargă pe autostradă.
Emil Boc: O facem şi pe aceasta şi vedeţi că este singurul guvern care a urnit 116 kilometri de autostradă sau de drumuri în regim de autostradă, spre deosebire de alţii care au făcut cinci kilometri în mandatul 2004-2008. Deci, ai nevoie de drumuri nu numai naţionale, dar şi drumuri judeţene care leagă teritoriul nostru. Şi acum, practic, nu poate exista o viziune de acest fel pentru că judeţele nu au o abordare coerentă. Acum va fi posibil să ai un asemenea drum pe care să-l construieşti de la nord la sud într-un judeţ mai mare.
Al doilea avantaj: gândiţi-vă la disparităţile care există între diversele zone dintr-o regiune, unele sunt mai bogate, altele sunt mai sărace. Actuala politică nu permite să-i ajuţi pe cei care sunt mai săraci. Astăzi politica este: cei care sunt mai bogaţi devin tot mai bogaţi, cei care sunt mai săraci devin tot mai săraci. Într-o politică din aceasta regională mai mare, într-un judeţ mai mare, poţi să aloci o investiţie într-o zonă a judeţului acesta mare pentru a crea locuri de muncă. Dau totdeauna exemplul cu Vasluiul, care are rata cea mai mare de şomaj din ţară, şi poţi să duci o investiţie acolo. Poţi să concepi, prin alocările de fonduri de la consiliul judeţean şi spre zona respectivă, să o ridici un pic, să se apropie de nivelul celeilalte părţi din judeţul respectiv. Astăzi politica este: cei bogaţi devin tot mai bogaţi, cei săraci devin tot mai săraci.
Realizator: Guvernul nu are pârghii pentru a acţiona în această zonă, pentru a…?
Emil Boc: Păi nu are aceste pârghii pentru că ele…
Realizator: …pentru a facilita investiţiile în zonele mai sărace?
Emil Boc: …ele sunt la nivel judeţean, pentru că, în ultimă instanţă, politica de atragere a investiţiilor este una de nivel judeţean.
Realizator: Dar judeţele nu sunt nici ele stat în stat.
Emil Boc: Păi nu, dar au această componentă de dezvoltare locală. Guvernul de la Bucureşti nu poate să dirijeze ce se întâmplă în fiecare comună din judeţele ţării; are investiţiile mari, strategice, creează cadrul legislativ pentru manifestare, după care judeţele sunt motoarele de dezvoltare economică.
Şi haideţi să vă mai dau argumentul trei, tot din punct de vedere economic, pe ce înseamnă banii europeni. Ne întrebăm de ce Polonia a reuşit, chiar dacă a intrat mai repede în Uniunea Europeană decât România, totuşi, să atragă mai mulţi bani europeni. Haideţi să vă spun cum stau treburile. Prin faptul că judeţele noastre au dimensiuni mici, ele nu pot contracta direct bani de la Uniunea Europeană. Pentru a putea contracta bani de la Uniunea Europeană, trebuie să ai unităţi administrativ teritoriale care să se încadreze în medie între 2,8 milioane şi 3 milioane şi ceva ca populaţie. Aceste regiuni, care fac parte din regulamentul european denumit „NUTS 2”, aceste entităţi pot direct să contracteze bani de la Uniunea Europeană.
Concluzie: Dacă facem aceste judeţe mari, judeţele acestea vor putea direct să meargă şi să atragă bani de la bugetul Uniunii Europene. Astăzi, trebuie să facă prin Bucureşti, cu toate complicaţiile care apar în implementarea unui asemenea proiect, cu întârzierile de rigoare şi cu greutăţile, pentru că Bucureştiul nu ştie cel mai bine care e prioritatea pentru judeţul x. Nu la Bucureşti trebuie stabilită prioritatea, regiunea aceea, judeţul ăsta mare trebuie să stabilească prioritatea de drum, de apă, canalizare, staţie de epurare, de groapă ecologică, ei ştiu cel mai bine cum să atragă banii.
Iar, informal, ştim de la Uniunea Europeană următorul lucru: de exemplu, Programul Operaţional Regional are 4,3 miliarde de euro. România nu are niciun program mai mare de 5 miliarde de euro, nici transporturile, tot cam acolo este, pe la 4,5 miliarde de euro. Asta e capacitatea maximă pentru un program operaţional pe care România poate să o aibă. Dacă am fi pe judeţe mari, un judeţ din acesta, mai mare, ar putea atrage până la 3 miliarde de euro, el singur. Gândiţi-vă, opt judeţe din acestea, mari, cu maxim 3 miliarde de euro, câţi bani ar putea să atragă pe fiecare componentă. Deci în loc de 5 miliarde de euro, cât atragem pentru un program la nivelul ţării, am putea să multiplicăm opt judeţe mari cu – hai să spunem – 1,5 miliarde de euro, numai cu jumătate, câţi bani am putea să aducem în ţara noastră dacă facem acest lucru.
Suntem printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu au această structură care să se încadreze în regimul NUTS 2 din Uniunea Europeană, care să atragă direct fonduri de la Uniunea Europeană. Eu la asta m-am referit când am spus… Nu că ne cere Uniunea Europeană. Uniunea Europeană se uită şi spune „Sunteţi fraieri – ca să mă exprim pe româneşte – că nu fructificaţi avantajul pe care vi-l dăm, să aveţi judeţe mai mari, ca să aibă capacitatea ca ele singure să atragă banii europeni, să nu mai mergeţi prin mecanismul birocratic de la Bucureşti, din capitala ţării, ci să daţi posibilitatea acolo ca oamenii care cunosc cel mai bine problemele să aducă bani europeni.” Nu facem asta, am spus că ne îngreunăm şansele de a aducere a banilor europeni în România.
Realizator: Ministrul mediului, domnul Borbély László, spunea ieri, la o emisiune televizată, că există deja angajaţi bani europeni pe această structură de judeţe şi că, în momentul în care structurile acestea ar dispărea, s-ar crea mari probleme cu derularea acestor contracte care s-au făcut.
Emil Boc: Acest argument nu rezistă. Eu vorbesc de exerciţiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene, care este cel mai important, din perspectiva noastră. Acum, exerciţiul financiar pe care îl avem e pe actuala structură. El se duce şi se finalizează aşa cum este. Gândiţi-vă că şi numele Ministerului Dezvoltării Regionale…
Realizator: Dar dacă judeţul se desfiinţează?
Emil Boc: Păi, de câte ori s-a înfiinţat şi reînfiinţat un minister în România, în aceşti ani? Ca denumire? S-a schimbat, s-a făcut…
Realizator: Ministerele nu sunt unităţi administrative.
Emil Boc: Ba da, ba da. Ele coordonează totul şi programele acestea.
Realizator: Coordonează, sigur.
Emil Boc: Păi, Ministerul Dezvoltării Regionale coordonează Programul operaţional regional. De câte ori şi-a schimbat denumirea, din 2007? De multe ori. S-a oprit vreun program? Nu. Deci, nu are nicio legătură acest lucru cu derularea programelor existente, care se duc, aşa cum au fost contactate, până la capăt. Eu vorbesc de noile programe, dacă vrem cu adevărat să aducem mai mulţi bani europeni în România.
Şi acum să ne întoarcem la ce înseamnă pentru cetăţean această reorganizare administrativ-teritorială. Am spus avantajul pentru diminuarea corupţiei, avantajul pentru aducerea banilor europeni şi politici coerente de investiţii. Acum, pentru cetăţean: în primul rând, cetăţeanul nu va face un kilometru în plus pentru a-şi obţine serviciile necesare pe care le are astăzi. Dimpotrivă, unele vor fi şi mai apropiate de el. Că asta nu se înţelege, iar adversarii noştri asta încearcă să spună…
Realizator: Cum se întâmplă, practic, acest lucru?
Emil Boc: ... „domnule, veţi merge 200 de kilometri de la …”…
Realizator: Asta pentru că s-a spus că se desfiinţează filialele judeţene ale deconcentratelor.
Emil Boc: Dispar judeţele. Pentru că dispar judeţele, au spus: oameni buni – pentru că cunosc Clujul, nu, e regiunea de nord-vest – vor veni cei din Baia Mare sau din Bistriţa 150 de kilometri până la Cluj ca să-şi ia o adeverinţă de la Casa de Pensii sau de la Casa de șomaj. Hai să spunem lucrurilor pe nume: niciodată acest proces de reorganizare nu presupune ca cetăţeanul, pentru serviciile de bază elementare, să facă un kilometru în plus. Ele vor fi şi mai apropiate de cetăţean prin următorul mecanism: avem exemplu de la buletine şi… De exemplu, la Cluj, municipiul Cluj-Napoca face buletinele pentru 20 de comune care sunt cele mai apropiate de municipiu. La fel se pot concepe scheme, pe diverse servicii. Cum sunt în agricultură, pentru plata banilor pe suprafaţă, ca în jurul unui municipiu, 20 de comune să fie arondate şi acolo să se plătească banii. Nu să meargă cel din Bistriţa la Cluj. Exclus.
Realizator: Asta înseamnă că, de exemplu, agenţiile de plăţi în agricultură nu se desfiinţează, filialele locale.
Emil Boc: Eu asta vreau să vă spun. Ci, dimpotrivă, vor fi aduse şi mai apropiate de cetăţean, ca el să parcurgă cât mai puţini kilometri, pentru că trebuie să circule în ţara asta hârtiile, nu oamenii, pentru a obţine serviciile de care ai nevoie. De asemenea, am spus că, pentru serviciile de bază, fundamentale – şomaj, pensii, sănătate – vor rămâne oficii ale acestor servicii deconcentrate în municipiile actuale reşedinţe de judeţ, astfel încât cetăţeanul să nu facă un kilometru în plus pentru aceste servicii. Se duc doar la nivel judeţean mare acele servicii care vizează întreaga zonă, şi acolo mă refer, în specia,l la dezvoltare şi politică de coerenţă regională şi echilibrarea zonelor sărace, pentru a putea să aibă mai multe resurse financiare. Deci, nu mergem cu kilometrul în plus pentru a ne obţine actele şi încă o dată le spun celor care ne critică, nu se schimbă actele a doua zi, nici buletinul, nici permisul, nici plăcuţele de înmatriculare a maşinii. Acestea merg până le expiră valabilitatea. Când expiră buletinul, atunci îţi faci un buletin nou cu noua denumire şi aici am auzit o dispută: dar cum se vor denumi aceste judeţe?
Propunerea pe care o supun dezbaterii este următoarea: nu trebuie Bucureştiul, după părerea mea, să stabilească cum se va numi judeţul care va cuprinde cinci judeţe care sunt astăzi în regiunea de nord-vest şi mă refer aici la Cluj, la Bihor, la Maramureş, la Bistriţa, Sălaj. Nu cred că este treaba Bucureştiului să spună cum se va numi acest judeţ. Putem să o facem. Cred că cel mai bine este să spunem în felul următor: anul viitor, în iunie, vor avea loc alegeri pentru consiliul judeţean nou creat, dacă reuşim această reformă administrativă. După ce se alege noul consiliu judeţean mai mare, pe aceste cinci judeţe actuale, el se adună şi stabileşte denumirea judeţului respectiv, iar noi doar o validăm prin hotărâre de guvern la Bucureşti. Cred că este una dintre soluţii pentru a da posibilitate şi celor de acolo, de la nivel local, să-şi stabilească denumirea pentru noul judeţ pe care îl avem, judeţ mult mai mare şi care, repet încă o dată, nu înseamnă kilometri în plus pentru cetăţean, nu înseamnă bani în plus consumaţi de către cetăţean, înseamnă doar o mai bună funcţionare a statului, o reducere a costurilor şi o eliminare a birocraţiei şi a corupţiei. Şi, atenţie, ce ne propune alianţa socialistă, PSD-PNL? Ne propune…
Realizator: Uniunea Social Liberală.
Emil Boc: Eu le spun alianţa socialistă, că asta este realitatea. Domnul Ponta s-a identificat şi cu Fidel Castro.
Realizator: Denumirea oficială este însă Uniunea Social Liberală.
Emil Boc: Dumneavoastră v-aţi făcut datoria, eu, ca politician…
Realizator: Pentru ascultători atrag atenţia, ca să ştie despre ce este vorba.
Emil Boc: Eu îmi permit, ca politician, să spun pentru că, pe de o parte, PNL s-a predat PSD-ului, şi acest lucru este văzut de toată lumea, că nu mai există PNL, nu mai există dreapta reprezentată de PNL în momentul de faţă în România…
Realizator: Este o alianţă politică între trei partide.
Emil Boc: Iar domnul Victor Ponta, de la sine, s-a identificat cu Fidel Castro, deci s-a proclamat un Fidel Castro de România, aşa că nu văd de ce să nu le spunem alianţă socialistă? Ei ce ne propun? Ne propun, „nu vă atingeţi, fraţilor, de baronii noştri, lăsaţi-i să funcţioneze” – unu. Doi…
Realizator: Propun ca judeţele să rămână…
Emil Boc: Propun ca structura actuală să nu se modifice. Doi: propun amânare, „nu facem nimic până în 2016”, şi trei: propun încă o structură administrativă peste judeţe, cu personalitate juridică, cu personal nou, cu alte instituţii, adică regiuni.
Realizator: Adică regiunile de dezvoltare care sunt, cele opt în România…
Emil Boc: Dar care, repet, înseamnă personal în plus…
Realizator: … să capete personalitate juridică.
Emil Boc: Adică ce înseamnă asta? Noi consilii regionale, noi preşedinţi de consilii regionale, personal pentru fiecare dintre aceste instituţii, birocraţie mai multă, conflicte între regiuni şi judeţe, complicarea avizelor pentru dezvoltarea afacerilor, că trebuie să te duci la trei nivele de muncă, de lucru: comune, judeţ şi regiune, ca să-ţi poţi dezvolta afacere.
Şi încă ceva, vedeţi că criza asta economică mondială nu şi-a dat obştescul sfârşit. Sunt tot mai multe semne cu privire la pericolul revenirii acestei crize economice mondiale, chiar în SUA. De aceea, România are nevoie, în continuare, de maximă prudenţă şi vigilenţă pentru a fi pregătită în eventualitatea în care o asemenea criză economică mondială se reîntoarce. Ori o asemenea pregătire nu se poate face prin propuneri populiste de acest fel, de mărire a costurilor cu administraţia, de promisiuni fără acoperire de mărire a drepturilor sociale sau salariale. Eu cred că trebuie să ne păstrăm bunul acesta câştigat, al echilibrului macro-economic pe care îl avem.
Acum, prin greutăţile prin care am trecut, am ajuns într-o situaţie în care suntem feriţi de pericole iminente în viitor, dacă nu facem greşeli de a cădea din nou în patima populismului, aşa cum a fost anul 2007 sau anul 2008.
Deci, eu fac apel la maximă prudenţă, în interesul acestei ţări, să nu mai cădem în patima populismului, a cheltuielilor exagerate fără acoperire şi a promisiunilor care nu au susţinere economică. Ştiu că asta nu sună bine din punct de vedere politic, nu ne aduce capital electoral, nu ne aduce imagine, dar de când sunt în poziţia asta nu am făcut niciun gest care să fie populist sau pentru imagine, am făcut unul care să fie sănătos pentru ţară şi care să aducă în timp foloase acestei ţări şi de aceea fac apel la toţi politicienii să se gândească la acest lucru atunci când vorbesc de diverse creşteri ale costurilor cu funcţionarea statului sau cu promisiuni sociale.
Realizator: Domnule preşedinte, au apărut nişte declaraţii care sunt, cum să spun, vin în contradicţie într-un fel cu declaraţiile dumneavoastră, chiar din interiorul PDL. Iată, domnul deputat Cezar Preda spunea că atunci când a auzit că în două săptămâni trebuie adoptată legea reorganizării teritoriale, s-a ciupit, întrebându-se dacă trăieşte o chestie reală. Cu alte cuvinte, dânsul nu ştia despre această intenţie de reorganizare, nu ştia la nivelul partidului, iar secretarul general al PDL, Ioan Oltean, susţine că de fapt acest proiect nu are nicio legătură cu PD-L, ci este un proiect al preşedintelui Traian Băsescu. Care este realitatea, a existat o dezbatere în PDL ca să-şi asume acest proiect de reorganizare administrativă a României?
Emil Boc: Domnul Cezar Preda nu mai este membru al Biroului Permanent Naţional…
Realizator: Asta e adevărat…
Emil Boc: … şi din această calitate…
Realizator: … dar este un membru important al partidului. E preşedintele Comisiei de control a SRI-ului în Camera Deputaţilor şi e unul dintre deputaţii cei mai…
Emil Boc: E un membru al Parlamentului României, dar, din punct de vedere politic, nu mai face parte din forul de conducere pentru că nu este…
Realizator: A, din cauza asta nu luase la cunoştinţă.
Emil Boc: Şi n-a participat la discuţiile din Biroul Permanent Naţional, deşi, dacă dorea în mod expres, nu îi era interzis nimănui să vină şi să ceară participarea şi să-şi spună un punct de vedere la şedinţa Biroului Permanent Naţional. Deci, decizia politică a fost luată prin vot în Biroul Permanent Naţional al PDL cu majoritate covârşitoare pentru susţinerea procesului de reorganizare administrativ-teritorială a ţării.
Realizator: Atunci cum se explică această declaraţie a secretarului general, Ioan Oltean?
Emil Boc: Nu ştiu exact declaraţia, că n-am văzut-o…
Realizator: Spune că nu este proiectul PDL-ului, ci al preşedintelui Băsescu.
Emil Boc: ... dar eu vă pot spune… E adevărat că este un parteneriat, aşa cum a existat şi până acum în procesul de reformă a ţării între guvern, preşedinte şi PDL şi acest lucru, repet, a mişcat ţara înainte, în sensul că fără această colaborare şi acest parteneriat instituţional PDL – Guvern – Preşedinţie n-am fi reuşit să scoatem ţara din criză şi n-am fi reuşit să o stabilizăm din punct de vedere economic. Ne-a costat pe toţi, şi pe preşedinte, şi pe primul ministru, şi pe partid, ne-a costat acest demers, dar el îşi arată roadele, pentru că România este stabilă şi acest lucru este cel mai important. Putem să ne uităm un pic mai optimist la ziua de mâine, repet, sub rezerva că nu facem greşeli şi rămânem prudenţi, pentru că am salvat ţara de la colapsul economic, care era iminent.
Uitaţi ce se întâmplă în Grecia, aţi văzut chiar astăzi, sunt imagini pe televizoare, vedeţi care este situaţia de acolo, vedeţi alte ţări care n-au avut curajul să spună „stop” desfrâului pe bani publici, „stop” cheltuielii fără acoperire a acestor resurse pe care le avem la bugetul de stat. Aceste lucruri au costat, pentru că nu e simplu să le spui oamenilor că nu mai poţi cheltui cât ai avut înainte, când se dădea fără limită, practic, şi fără acoperire dar, vedeţi, restrângerea aparatului bugetar, reforma pensiilor, reforma educaţiei, reforma aparatului bugetar, reforma Codului Muncii care a adus peste 400.000 de noi locuri de muncă, sunt lucruri pe care nu le poate contesta nimeni.
Faptul că am ieşit din recesiune este un lucru pe care nimeni nu-l poate contesta. Doar că pentru a avea o creştere economică în continuare sănătoasă trebuie să ţinem acest pas al reformelor. Deci, fără acest parteneriat partid – Guvern – Preşedinte, aceste lucruri în România nu s-ar fi realizat şi, în continuare, tot în acest parteneriat lucrurile pot fi împinse înainte. Deci, acest lucru care a vizat reforma administrativă a ţării a fost decis în Biroul Politic al PDL, în Biroul Permanent, cum se numeşte instituţional, prin vot, cu o majoritate covârşitoare, de susţinere şi promovare şi de mandatare a conducerii partidului de a discuta cu membrii coaliţiei, în vederea argumentării suplimentare a acestui proiect în faţa lor.
Realizator: Am înţeles. S-au arătat însă surprinşi şi partenerii dumneavoastră de coaliţie, chiar preşedintele UDMR.
Emil Boc: Iar între noi fie vorba, cu preşedintele României, la nivel de preşedinte – prim-ministru, noi am purtat discuţia asta cu foarte multe luni în urmă şi am creionat acest proiect, deci el este unul care are o rădăcină cu mult în trecut şi a fost validat politic de către structura de conducere a partidului.
Realizator: Vroiam să spun, de asemenea, că surprins s-a arătat şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care este şi membru în guvern şi chiar s-au făcut declaraţii la nivelul liderilor UDMR care spuneau că, în cazul în care guvernul sau dumneavoastră, primul-ministru, vă asumaţi răspunderea pentru modificarea administrativ-teritorială a României, ei vor vota o eventuală moţiune de cenzură. Deci, s-au arătat împotriva proiectului PD-L, venind, la rândul lor, cu un alt proiect care presupune 16 regiuni, 16 judeţe mari. Nu s-a discutat cu partenerii de coaliţie înainte de lansarea acestui proiect, nu s-a ajuns la un acord? Sau e o etapă următoare, urmează să se discute şi să se ajungă la un punct comun?
Emil Boc: Reorganizarea administrativ-teritorială, înainte de a deveni un proiect guvernamental, este un proiect politic. Este proiectul PDL, după care noi am deschis dialogul instituţional şi corect cu partenerii de coaliţie, nu numai cu UDMR-ul, pentru că în coaliţie avem şi UNPR-ul, avem şi Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor şi acum purtăm discuţii cu toţi partenerii noştri de coaliţie, pentru a le explica avantajele acestui model pe care noi îl propunem.
Repet, nu sunt avantaje în favoarea politicienilor, pentru că pierd, politicienii pierd prin acest proiect şi ca număr de persoane…
Realizator: Unii pierd, unii câştigă.
Emil Boc: Cine câştigă?
Realizator: Cei care reuşesc să…
Emil Boc: Cei care vor câştiga votul cetăţenilor în următoarele alegeri. De unde ştim noi cine vor fi aceia? Ţara câştigă însă, repet, şi România câştigă prin această reorganizare. Şi am dat argumentele. Politicienii, evident, nu vor mai avea atâţia preşedinţi de consilii judeţene, nu vor avea atâţia consilieri judeţeni câţi au acum, nu vor avea atâtea poziţii în administraţie câte au acum. Da, vor pierde. Şi asta spun, că trebuie să ne detaşăm de interesul mărunt politic pe care partidele îl au, dacă vrem să fim politicieni care să judecăm în interes naţional.
Asta este diferenţa. Şi în acest sens continuăm discuţiile cu partenerii noştri de coaliţie pentru a explica aceste lucruri şi faptul că administraţiile noastre locale vor primi mai multă putere de decizie şi că cetăţeanul va avea acces la servicii mult mai aproape de locul unde ei locuiesc în momentul de faţă şi nu vor trebui să facă kilometri în plus. Deci această discuţie trebuie continuată pentru a vedea aspectele pozitive şi a încerca să răspundem la toate acuzaţiile sau dezinformările care apar pe piaţă, pentru că va fi o ofensivă generală, vă daţi seama, împotrivă proiectului, pentru că îi afectează pe toţi. Inclusiv pe jurnalişti îi afectează în ultimă instanţă. Gândiţi-vă că într-un judeţ unde nu va mai fi va fi municipiu reşedinţă de judeţ se va pune întrebarea: mai trebuie să existe un post de televiziune acolo, un ziar judeţean de acolo? Şi ei vor fi împotrivă la prima vedere, pentru că îi afectează direct ca interes. Gândiţi-vă câte alte interese sunt afectate. Dar câştigă /…/? Câştigă.
Realizator: N-aş spune că presa este împărţită pe judeţe. Presa e împărţită pe audienţe.
Emil Boc: Nu, dar eu spun că prin acest proces practic sunt foarte mulţi /…/, nu numai politicienii.
Realizator: Problema dumneavoastră cea mai importantă este totuşi cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care sunt partenerii la guvernare. Voiam să vă întreb…
Emil Boc: Suntem patru parteneri la guvernare, nu doar doi sunt la guvernare. Sunt patru parteneri pe care îi avem în coaliţie şi îi tratăm cu respect…
Realizator: Dar ei sunt mai importanţi. Şi importanţa lor se vede şi în funcţiile pe care le ocupă.
Emil Boc: …şi eleganţă pentru fiecare, pentru că e nevoie… E adevărat, principalul partener este UDMR, dar nu se rezumă guvernarea doar la cei…
Realizator: Ceilalţi parteneri n-au venit cu nişte proiecte alternative la proiectul PD-L. Numai UDMR a venit.
Emil Boc: Discutăm şi cu ei în acest moment, pentru că noi trebuie să privim la nivelul întregii coaliţii acest proiect, nu doar la nivelul a două partide.
Realizator: Voiam să vă întreb dacă sunteţi dispus, ca prim-ministru şi ca preşedinte al PD-L, dacă sunteţi dispus să faceţi concesii UDMR, în condiţiile în care UDMR se arată inflexibil în ceea ce priveşte desemnarea unei regiuni, a unui judeţ mare pe conturul Ţării secuilor, a Ținutului secuiesc, şi, de asemenea, o autonomie specială pentru judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare?
Emil Boc: Eu vă spun ce am decis ieri în coaliţie şi ce am propus: să continuăm dialogul şi discuţia la nivel politic, mandatând conducerile executive ale formaţiunilor noastre să discute pe marginea acestui subiect. Noi, cei din PD-L, credem că avem argumente convingătoare şi solide pentru susţinerea proiectului nostru şi, de aceea, politica este un mecanism continuu de dialog şi de argumentare şi de contra-argumentare pe soluţiile pe care le propunem unii sau alţii. Şi, de aceea, acest proces trebuie să continue şi vă vom prezenta concluziile lui.
Realizator: Mai avem foarte puţine secunde din emisiune. Voiam să vă întreb în final cum comentaţi această afirmaţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Şandor, de la UDMR, care spunea iniţial că, dacă nu se va adopta soluţia lor, cu Ținutul secuiesc, vor recurge la insubordonare civică fără arme. După aceea a revenit şi a spus că nu a pronunţat niciodată cuvântul arme.
Emil Boc: Nici eu n-am auzit să fie vorba de o asemenea declaraţie.
Realizator: Dar insubordonare civică.
Emil Boc: Părerea mea este una singură: dialogul este singura cale normală de a putea rezolva problemele comune pe care le avem. Iar UDMR a fost un partener care, timp de 20 de ani, a făcut din dialog principala armă de colaborare politică în România, armă în sensul politic al cuvântului.
Realizator: Aţi fi de acord cu înfiinţarea acestui ţinut secuiesc?
Emil Boc: V-am spus încă o dată la această întrebare că noi discutăm acum cu argumente şi contra-argumente proiectul pe care îl avem şi trebuie să lăsăm loc pentru aceste dezbateri.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru!
Emil Boc: Şi eu vă mulţumesc!
Filed under: Declaratii, Perspective
Măsuri asumate 