De ce sustinem masurile anticriza
FMI a mers pe varianta increderii in Guvern.
• Daca s-ar fi majorat salariile profeseorilor cu 50% si mai lasam sa majoreze si pensiile sau alte salarii cu siguranta azi aveam deficit de 12%.
• Trebuie sa recunoastem sa statul are cheltuieli uriase si aceste cheltuieli sunt sustinute doar de cei trei milioane de romani care lucreaza.
• Daca Guvernul ar fi ales solutia majorarii taxelor, acest lucru nu ar fi facut decat sa afecteze sectorul privat, care a fost deja afectat in 2009. Ajungeam ca multe firme sa se inchide iar romanii sa ramana fara loc de munca.
• In ultimii zece ani statul roman a acordat subvenţii in agricultura de circa 30 de miliarde şi de pe urma agriculturii a avut încasări în ultimii zece ani de circa 400 de milioane. Acest lucru nu mai poate continua. Nu ne putem face că nu vedem realităţi care s-au construit – din motive politice, din orice motiv – timp de 20 de ani. Dar şansa României asta este: dacă ne restructurăm cheltuielile acum, dacă punem acum capăt sau diminuăm evaziunea fiscală şi contrabanda.
• Toată pensia se duce pe coşul zilnic şi pe cheltuielile curente – electricitate, telefon, gaze şi aşa mai departe. O creştere a TVA i-ar fi afectat cel puţin la fel de mult pe cei cu pensii mici ca şi reducerea cu 15% a pensiilor.
• Acum se vede efectul Guvernarii PNL care a dat salarii si pensii fara acoperire. Cheltuielile cu salariile si pensiile au depasit cu foarte mult posibilitatile tarii.
• Majorarea taxelor, cu siguranţă, evident, ar fi dus la o creştere a inflaţiei, la o devalorizare a puterii de cumpărare a oamenilor şi, în consecinţă, ar fi avut loc o înrăutăţire suplimentară a nivelului de trai.
• Aceste masuri nu afecteaza alocaţia pentru copii şi indemnizaţia pentru persoanele cu handicap si niciun salariu nu va scădea sub 600 de lei, conform salariului minim pe economie, deci niciun salariu nu va coborî sub 600 de lei.
• Sunt singurele masuri care ne pot asigura pe termen mediu şi lung o creştere sănătoasă acestei ţări, să putem realiza şi investiţii în autostrăzi, în spitale, în şcoli, în centuri ocolitoare şi, de asemenea, să nu ajungem niciodată într-o situaţie de genul celei în care se zbat unele ţări din Uniunea Europeană în momentul de faţă.
• Sunt masuri sunt dureroase astăzi, dar sunt corecte cu ceea ce înseamna viitorul României
• Prin reducerea salariilor si pensiilor prevenim grecizarea Romaniei. Pana la sfarsitul anului raman angajati la stat cei mai buni.
• Cu aceste masuri nu se majoreze fiscalitatea.
• Daca aplicam acest program, Romania trece pe crestere economica
64% din bugetul de stat se duce pe salariile, pensiile si ajutoarele sociale mostenite de la Tariceanu. 3% se duca pe returnarea imprumuturilor facute de stat si alte 3% contributii la bugetul UE. Raman 30% din buget pentru investitii si cheltuieli materiale din care trebuie platite cheltuieli obligatorii:lumina si caldura pentru scoli, spitale si institutii publice
Daca romanii nu sunt solidari, toata tara se poate prabusi. Este foarte important ca toti romanii, toata presa, toate partidele politice, toti parlamentarii, indiferent de culoarea politica sa inteleaga ca interesul national trebuie sa stea deasupra oricaror altor interese. Iar in aceasta perioada, toti trebuie sa avem un singur interes: depasirea crizei economice.
5,5 milioane de pensionari si 1,4 milioane de bugetari, adica aproape 7 milioane de romani sunt sustinuti de bugetul Romaniei pentru care trebuie sa produca cei 3 milioane din sectorul privat
Din cei 4,3 milioane de salariati din Romania, 1,4 milioane sunt bugetari
Vârsta medie reală de pensionare în România este în jur de 56 de ani. Haideţi să vă dau nişte cifre privind vârsta minimă de la care se acceptă pensionarea în state europene: Austria 60 (vârsta normală de pensionare 65), Germania 63 (65), Olanda 60 (65), Olanda 60 (65), Italia 57 (65).
Pensia medie netă pentru stagiu complet de cotizare a crescut de la 67 de euro, în 2003, la 240 de euro în 2008. Pensiile au crescut cu mult mai mult decât inflaţia
Măsuri asumate 